Record la exportul de făină! Cine sunt liderii care livrează cele mai mari cantități în străinătate

Exportul de făină în 2024 rămâne constant ridicat, la nivelul anului 2023. Înasă se atestă o dinamică foarte interesantă – creșterea exportului de făină are loc în condițiile unui import constant, ceea ce îmbunătățește balanța comercială negativă a făinii în termeni reali de la negativ la pozitiv, constată Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

De exemplu, în 2020 au fost importate cu 28 mii tone mai multă făină decât a fost exportată, iar deja în prima jumătate a anului 2024 s-a exportat cu 654 tone mai mult decât s-a importat.

Liderii în exportul de făină în prima jumătate a anului 2024 au fost: S.C. „OLEINEAC” S.R.L. – cu un volum de export de 5,4 mii tone. „GHENVEN-SERVICE” SRL se află pe locul al doilea, cu un volum de export de 2,74 mii tone. Locul trei este ocupat de compania S.R.L „GRANDO INVEST GROUP” cu un volum de export de 2,74 mii tone, aceasta companie consolidându-și pozițiile în exportul de făină în ultimii ani.

Deoarece acesta este doar prima jumătate a anului, tabloul liderilor exportatorilor poate suferi modificări până la sfârșitul anului.

Creșterea exportului indică faptul că producătorii de făină îmbunătățesc calitatea produselor lor atât pentru export, cât și pentru consumul intern. Dacă tendința se menține, se poate spune că o parte din grâul cultivat în Moldova va fi exportat sub forma unui produs cu valoare adăugată – făina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faina #molda #lideri #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi