Marea putere economică a Europei este pe marginea prăpastiei. Scădere neașteptată a producției în ultimele trei luni

Germania, cea mai mare economie din Uniunea Europeană, a înregistrat o scădere neașteptată de 0,1% a produsului intern brut (PIB) în al doilea trimestru al anului, potrivit unui raport publicat de Bloomberg pe 30 iulie. Această contracție pune în discuție reziliența zonei euro, chiar și în contextul creșterii economiilor altor mari state membre ale blocului comunitar. În contrast cu Germania, Franța a raportat o creștere de 0,3% a PIB-ului, Italia a înregistrat un avans de 0,2%, iar Spania a avut o creștere de 0,8%.

În același timp, inflația în Spania a scăzut surprinzător la 2,9% în iulie, beneficiind de prețuri mai mici la alimente și energie. Datele Eurostat arată o creștere generală de 0,3% a economiilor din zona euro.

Diferențele dintre marile economii ale zonei euro reprezintă o provocare pentru Banca Centrală Europeană (BCE), care va lua o decizie importantă în septembrie privind posibilitatea reducerii dobânzii de referință. BCE a indicat anterior că nu se așteaptă la creșteri economice semnificative în acest an, menționând că expansiunea economică rămâne vulnerabilă la probleme globale și tensiuni comerciale.

Scăderea economiei germane a fost atribuită scăderii investițiilor în echipamente și clădiri, conform biroului federal de statistică. Klaus Wohlrabe de la Institutul Ifo din Munchen a declarat că „economia Germaniei este prinsă într-o criză, iar a treia parte a anului prezintă puține speranțe pentru o îmbunătățire”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.