Kazahstanul își propune să devină podul comercial esențial între China și Europa

14 Aug. 2024, 12:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Aug. 2024, 12:13 // Actual //  bani.md

Kazahstanul, situat în Asia Centrală, se află într-o poziție strategică favorabilă pentru a deveni veriga esențială în Coridorul de Mijloc – o rețea extinsă de drumuri, căi ferate și rute maritime care facilitează comerțul între China și Europa. Conform unui raport al Le Monde, citat de Rador Radio România, acest coridor a câștigat importanță economică considerabilă după izbucnirea războiului din Ucraina.

Amir Atambayev, inginer-șef al portului Aktau, privește cu optimism lucrările majore care se desfășoară în orașul său de pe malul kazah al Mării Caspice. Cu o nouă infrastructură în dezvoltare, inclusiv un hub de containere pe 19 hectare și reamenajarea terminalelor petroliere, portul Aktau se pregătește să-și dubleze capacitatea de export a petrolului în următorii doi ani.

Kazahstanul, considerat lider economic în Asia Centrală, se aliniază pentru a deveni un nod crucial în Coridorul de Mijloc. Porturile Aktau și Kuryk, aflate la sud, sunt în plin proces de modernizare, iar la finalizarea lucrărilor, numărul navelor care tranzitează Marea Caspică se va dubla. La vest, portul Alat din Azerbaidjan se dezvoltă rapid și devine un centru logistic major, gestionând aproape douăzeci de milioane de tone de marfă anual.

Coridorul de Mijloc a căpătat o importanță crescută după invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. În 2022, tranzitul de mărfuri prin acest coridor a crescut la 1,7 milioane de tone, comparativ cu 870.000 de tone în 2021. Cu un avantaj semnificativ de distanță de 2.000 de kilometri față de rutele alternative, Coridorul de Mijloc oferă timpi de transport reduși, între 18 și 23 de zile, față de 25-28 de zile prin Rusia sau 22-37 de zile pe rutele maritime sudice.

În ciuda acestui avans, dezvoltarea Coridorului de Mijloc se confruntă cu provocări. Banca Mondială subliniază în raportul său din februarie 2024 problemele legate de infrastructură și logistică, dar se așteaptă ca comerțul să ajungă la 4 milioane de tone până la sfârșitul anului 2024 și să depășească 10 milioane de tone până în 2030.

Problemele persistente includ diferențele de ecartament între regiunile China și Europa și provocările legate de traversarea Mării Caspice și Mării Negre. Guvernul georgian lucrează la dezvoltarea portului Anaklia pentru a aborda limitările existente.

Kazahstanul, în colaborare cu Azerbaidjanul și Georgia, a unificat tarifele feroviare de-a lungul Coridorului de Mijloc, iar Bulgaria, România și Serbia își exprimă interesul de a participa la acest proiect. De asemenea, investițiile chineze în infrastructură și dezvoltarea autostrăzilor și căilor ferate sunt planificate pentru a sprijini creșterea capacității de transport.

În timp ce Coridorul de Mijloc se dezvoltă și devine mai relevant pe scena globală, Kazahstanul rămâne concentrat pe diversificarea exporturilor de petrol și îmbunătățirea infrastructurii, având în vedere dimensiunea vastă a țării și provocările logistice existente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

03 Sept. 2026, 16:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Sept. 2026, 16:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Crima de la Măgdăcești readuce în prim-plan sistemul de monitorizare electronică al statului. Bărbatul care și-a împușcat mortal soția, deși avea interdicție să se apropie de ea, purta o brățară electronică ce nu mai transmitea semnal înainte de atac, iar ulterior dispozitivul a dispărut. În acest context, BANI.MD a constatat că Inspectoratul Național de Probațiune continuă să cumpere echipamente de monitorizare de la aceeași companie care a câștigat contractele și în anii precedenți și care a fost vizată de suspiciuni privind modul de desfășurare a achizițiilor.

FCP „Infoexpres” SRL, controlată de Ivan Țîpișev compania care a câștigat în perioada 2019–2021 mai multe achiziții pentru echipamentele de monitorizare electronică utilizate de Inspectoratul Național de Probațiune, a obținut și în 2026 un nou contract pentru furnizarea unor asemenea dispozitive în sumă de 1,6 milioane de lei. Ultimele date relevă o cifră de afaceri peste 2 milioane de lei și un profit de 13 mii de lei.

Potrivit informațiilor publicate pe e-licitație.md, pe 10 iulie 2026 Inspectoratul Național de Probațiune a atribuit din nou un contract companiei Infoexpres. Firma a fost singurul ofertant și urma să livreze 200 de dispozitive de monitorizare electronică, valoarea achiziției fiind de aproximativ 1,61 milioane de lei fără TVA.

Astfel, statul a continuat să lucreze cu același furnizor care a câștigat și procedurile organizate în perioada 2019–2021.

Achizițiile respective au ajuns în 2023 în atenția Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER). Organizația susținea că, în cinci proceduri analizate, contractele au fost atribuite aceluiași operator economic, iar condițiile tehnice ar fi limitat participarea altor companii.

AGER a mai semnalat că unele dintre cerințele de calitate elaborate anterior cu sprijinul experților Consiliului Europei nu s-ar mai fi regăsit în documentația finală a achizițiilor. Organizația ridica inclusiv întrebări privind certificarea și conformitatea echipamentelor furnizate.

În urma acestor acuzații, Ministerul Justiției anunța că va sesiza organele de drept și că va solicita evaluarea sistemului de monitorizare electronică de către experți internaționali.

Cu toate acestea, Infoexpres a continuat să obțină contracte de la Inspectoratul Național de Probațiune. Potrivit informațiilor făcute publice, din 2019 compania ar fi primit șase contracte pentru sisteme și echipamente de monitorizare electronică, în valoare totală de aproximativ 6,2 milioane de lei. În ultimii ani, firma a primit și contracte pentru reparația și întreținerea dispozitivelor.

Documentațiile privind mentenanța indicau intervenții inclusiv asupra bateriilor, plăcilor electronice, modulelor GPS, GSM și componentelor de comunicație, elemente esențiale pentru transmiterea poziției persoanelor monitorizate.

În contextul crimei de la Măgdăcești, una dintre întrebările esențiale este acum ce model de dispozitiv purta agresorul, din ce lot provenea și dacă acesta fusese furnizat sau reparat anterior de Infoexpres.

Deocamdată, autoritățile nu au confirmat public că brățara concretă utilizată în cazul de la Măgdăcești provenea de la Infoexpres. Cert este însă că sistemul de monitorizare electronică al statului a fost alimentat în mod repetat cu echipamente furnizate de aceeași companie, inclusiv printr-un nou contract atribuit în vara anului 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!