Kazahstanul își propune să devină podul comercial esențial între China și Europa

Kazahstanul, situat în Asia Centrală, se află într-o poziție strategică favorabilă pentru a deveni veriga esențială în Coridorul de Mijloc – o rețea extinsă de drumuri, căi ferate și rute maritime care facilitează comerțul între China și Europa. Conform unui raport al Le Monde, citat de Rador Radio România, acest coridor a câștigat importanță economică considerabilă după izbucnirea războiului din Ucraina.

Amir Atambayev, inginer-șef al portului Aktau, privește cu optimism lucrările majore care se desfășoară în orașul său de pe malul kazah al Mării Caspice. Cu o nouă infrastructură în dezvoltare, inclusiv un hub de containere pe 19 hectare și reamenajarea terminalelor petroliere, portul Aktau se pregătește să-și dubleze capacitatea de export a petrolului în următorii doi ani.

Kazahstanul, considerat lider economic în Asia Centrală, se aliniază pentru a deveni un nod crucial în Coridorul de Mijloc. Porturile Aktau și Kuryk, aflate la sud, sunt în plin proces de modernizare, iar la finalizarea lucrărilor, numărul navelor care tranzitează Marea Caspică se va dubla. La vest, portul Alat din Azerbaidjan se dezvoltă rapid și devine un centru logistic major, gestionând aproape douăzeci de milioane de tone de marfă anual.

Coridorul de Mijloc a căpătat o importanță crescută după invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. În 2022, tranzitul de mărfuri prin acest coridor a crescut la 1,7 milioane de tone, comparativ cu 870.000 de tone în 2021. Cu un avantaj semnificativ de distanță de 2.000 de kilometri față de rutele alternative, Coridorul de Mijloc oferă timpi de transport reduși, între 18 și 23 de zile, față de 25-28 de zile prin Rusia sau 22-37 de zile pe rutele maritime sudice.

În ciuda acestui avans, dezvoltarea Coridorului de Mijloc se confruntă cu provocări. Banca Mondială subliniază în raportul său din februarie 2024 problemele legate de infrastructură și logistică, dar se așteaptă ca comerțul să ajungă la 4 milioane de tone până la sfârșitul anului 2024 și să depășească 10 milioane de tone până în 2030.

Problemele persistente includ diferențele de ecartament între regiunile China și Europa și provocările legate de traversarea Mării Caspice și Mării Negre. Guvernul georgian lucrează la dezvoltarea portului Anaklia pentru a aborda limitările existente.

Kazahstanul, în colaborare cu Azerbaidjanul și Georgia, a unificat tarifele feroviare de-a lungul Coridorului de Mijloc, iar Bulgaria, România și Serbia își exprimă interesul de a participa la acest proiect. De asemenea, investițiile chineze în infrastructură și dezvoltarea autostrăzilor și căilor ferate sunt planificate pentru a sprijini creșterea capacității de transport.

În timp ce Coridorul de Mijloc se dezvoltă și devine mai relevant pe scena globală, Kazahstanul rămâne concentrat pe diversificarea exporturilor de petrol și îmbunătățirea infrastructurii, având în vedere dimensiunea vastă a țării și provocările logistice existente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kazakhstan #comert #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.