Cine hrănește Europa? Franța, Spania, Italia, Germania, Polonia și Țările de Jos produc 70-80% din alimentele UE

Produsele agricole reprezintă partea principală a identității regionale și culturale a țărilor din Europa și reflectă atât tradițiile lor diferite, cât și particularităţile geografice și climatice ale acestora. De exemplu, în Marea Mediterană, legumele și fructele se găsesc din plin, iar în Europa de Nord, carnea și produsele lactate au avut de milenii un rol principal în alimentaţie. Dar, în lumea modernă, tehnologia, nivelul general de dezvoltare economică și subvențiile pe linia Politicii Agricole Comune (PAC) schimbă paradigma și permit țărilor cu o climă mai rece, precum Țările de Jos sau Polonia, să aibă un rol principal în producția de legume, de exemplu, scrie Kapital Bulgaria, potrivit Rador Radio România.

De fapt, doar șase țări sunt responsabile pentru cea mai mare parte a producției principalelor grupuri de culturi și produse alimentare din UE, cum ar fi cerealele, laptele, carnea, legumele și fructele. Acestea sunt Franța, Spania, Italia, Germania, Polonia și Olanda. Alte trei-patru țări își găsesc un loc în top 5 la unele dintre categorii – precum România pentru cereale, Grecia pentru fructe și oleaginoase și Irlanda pentru carne de vită. Astfel, mai puțin de 10 țări europene produc de fapt până la 85% din piața totală a acestor alimente de bază, conform datelor Eurostat pentru 2023.

Dacă ne uităm la structura agriculturii bulgare, vom constata că de ani de zile aceasta a fost din ce în ce mai dominată de producția de cereale în detrimentul suprafeţelor cultivate cu legume și fructe – recolta de cereale din ultimii ani se apropie de 7 milioane de tone, dar chiar și așa Bulgaria nu poate ajunge în top 5 producători din UE, unde anual se produc peste 280 de milioane de tone de cereale și orez. Franța este lider în acest sens, cu o pondere de peste 22% din această producție în 2023, urmată de Germania și Polonia. Spania și România, cu o cotă de aproximativ 7%, completează primele cinci locuri din sector.

Grădinile de legume din Europa sunt în Spania și Italia – aproape jumătate din producția europeană este concentrată în aceste două țări. Franța, Polonia și Țările de Jos sunt următoarele în top 5, iar împreună aceste țări sunt responsabile pentru aproape trei pătrimi din producția de legume a UE, însumând aproape 60 de milioane de tone. Aproape aceleași țări, într-o ordine ușor schimbată, domină puternic şi categoria fructelor și oleaginoaselor – în UE au fost produse în total peste 62 de milioane de tone în 2023. Lider este Italia cu peste 27% din producție, iar Grecia este tot în top 5.

Spania este cel mai mare producător de carne de porc (producția totală în UE este de 20,6 milioane de tone), iar Franța – de carne de vită (6,4 milioane de tone este producția totală). Pe locul doi la ambele categorii se află Germania, iar Irlanda, așa cum era de așteptat, își găsește un loc printre primele cinci pentru carnea de vită. Cel mai mare producător de carne de pui este Polonia, urmată de Spania, Germania, Franța și Italia. O cincime din lapte se produce în Germania – un total de peste 160 de milioane de tone în UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cel puţin patru persoane au murit şi mii de case au fost avariate de inundaţii sâmbătă, în zona Moldovei din România, au anunţat autorităţile de la București. Nivelurile crescute ale râurilor au pus autorităţile în alertă în cea mai mare parte a Europei Centrale şi de Est după zile de ploi torenţiale, scrie Reuters.

În zilele următoare sunt prognozate precipitaţii abundente în Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, sudul Germaniei şi părţi din Austria.

Locuitorii unor oraşe de la graniţa ceho-poloneză au fost evacuaţi, deoarece râurile au depăşit nivelul de alertă, în timp ce capitala cehă, Praga, care a suferit inundaţii catastrofale în 2002, a instituit măsuri preventive împotriva inundaţiilor.

În Cehia, zonele nordice şi nord-estice au fost cele mai afectate de ploaie, în unele locuri înregistrându-se până la 25 cm de ploaie începând de joi, a declarat institutul meteorologic.

Meteorologii au avertizat că, până duminică, în unele zone ar putea cădea mai mult de o treime din precipitaţiile medii anuale, iar vântul puternic a sporit ameninţarea.

Ministrul mediului, Petr Hladik, a declarat sâmbătă că populaţia din zonele cele mai afectate ar trebui să se pregătească să îşi părăsească locuinţele.

În Praga, un oraş cu peste 1,3 milioane de locuitori care se află pe malurile râului Vltava, traversat de pitorescul Pod Charles din secolul al XIV-lea, au fost instalate bariere împotriva inundaţiilor.

Oraşul a investit masiv în măsuri preventive după inundaţiile din 2002, care au măturat sistemul de metrou şi au forţat zeci de mii de oameni să-şi părăsească locuinţele.

Grădina Zoologică din Praga, situată de-a lungul râului Vltava, a fost închisă pentru vizitatori, iar Căile Ferate Cehe au declarat că serviciile pe zeci de rute au fost întrerupte. În al doilea oraş ca mărime al ţării, Brno, un spital a evacuat pacienţii ca măsură de precauţie.

În Glucholazy, un oraş istoric din sud-vestul Poloniei, aproape de graniţa cu Cehia, pompierii au stivuit sute de saci de nisip de-a lungul unui râu umflat, iar unii locuitori au fost evacuaţi.

Ministrul polonez de interne, Tomasz Siemoniak, a declarat că previziunile meteorologice sunt nefavorabile, în următoarele 24 de ore urmând să cadă precipitaţii foarte abundente în jurul zonei de frontieră cehă, care vor alimenta râurile din Polonia.

Oficialii din Slovacia au avertizat cu privire la pericolul de inundaţii în capitala Bratislava, din cauza fluviului Dunărea umflat.

Ungaria se aşteaptă ca Dunărea să se apropie de niveluri record în următoarele zile, iar oficialii vor închide luni cheiurile inferioare din capitala Budapesta.

„Se aşteaptă ca valul de inundaţii să atingă un vârf de aproximativ 8 metri în a doua jumătate a săptămânii viitoare”, a declarat vineri primarul oraşului.

În Austria, serviciile de urgenţă colaborau cu guvernatorii districtelor şi cu municipalităţile pentru a pregăti evacuările. Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că toate statele federale au fost afectate şi că situaţia se deteriorează în special în nord-estul statului Austria Inferioară.

„Următoarele zile vor fi în continuare extrem de dificile şi provocatoare pentru populaţia afectată şi pentru serviciile de urgenţă”, a declarat Nehammer pe X.