Inovație ucraineană: Toyota Mirai convertită în bombă cu hidrogen și folosită împotriva rușilor

14 Aug. 2024, 11:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Aug. 2024, 11:30 // Actual //  bani.md

Luptătorii ucraineni au folosit recent un rezervor de hidrogen de la un vehicul Toyota Mirai pentru a crea o bombă puternică în timpul unei contraofensive împotriva forțelor ruse în Vovceansk, Ucraina, transmite publicația The Drive.

Rușii se retrăseseră într-o poziție fortificată într-o uzină de agregate, cu vedere la oraș, însă ucrainenii nu aveau puterea de foc necesară pentru a lansa un atac direct. Având în vedere că ajutorul militar străin era în scădere și că loviturile aeriene convenționale nu mai erau fezabile, ucrainenii au recurs la dispozitive explozive improvizate, folosind piese recuperate inclusiv de la vehicule pe hidrogen.

Printre componentele utilizate s-a numărat rezervorul de hidrogen de la o Toyota Mirai. Acesta, care conține peste 5 kg de hidrogen la o presiune de 10.000 psi, are o energie potențială semnificativă, aproximativ echivalentă cu 357 kg de TNT. Combinată cu explozibili plastici suplimentari, această configurație a creat o bombă formidabilă. Dispozitivul, care cântărea peste 440 de kilograme, a fost montat pe un vehicul teleghidat, care a reușit să ajungă nedetectat la poziția rusă.

La detonare, explozia a generat o ciupercă asemănătoare celor produse de bombele atomice și a provocat un incendiu de proporții, lovind probabil o zonă rusească de depozitare a munițiilor. Explozia a compromis fortificațiile rusești, forțându-i pe ruși să consolideze poziția, operațiune care a lăsat vulnerabile alte părți ale liniei lor defensive.

Atacul neobișnuit le-a permis luptătorilor ucraineni să câștige teren și să amenințe liniile de aprovizionare care susțineau forțele ruse.

Utilizarea rezervorului de combustibil al unui vehicul alimentat cu hidrogen ca parte a unei bombe evidențiază ingeniozitatea luptătorilor ucraineni în adaptarea la resursele limitate și la evoluția câmpului de luptă.

O versiune de Toyota Mirai este deținută și de Papa

Deși sunt prietenoase cu mediul, mașinile pe hidrogen nu au avut același succes la public ca cele electrice.

Deși hidrogenul este cel mai abundent element din univers, producerea lui în condiții ecologice este dificilă, iar numărul stațiilor de alimentare este redus. Potrivit unei hărți de pe site-ul Departamentului Energiei, sunt doar 61 de unități în SUA și Canada, majoritatea în statul California.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

27 Sept. 2026, 12:57
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Sept. 2026, 12:57 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Scumpirea puternică a motorinei începe să se reflecte tot mai apăsat în costurile agricultorilor din Republica Moldova, iar fermierii aflați departe de portul Giurgiulești sunt printre cei mai expuși. Economistul Iurie Rija arată că motorina ajunge să „intre” de două ori în aceeași tonă de grâu – mai întâi prin costurile de producție, iar apoi prin transportul recoltei spre punctele de export.

Potrivit analizei economistului, problema Republicii Moldova în această toamnă nu este, deocamdată, lipsa motorinei la nivelul importurilor totale, ci prețul acesteia. În primele opt luni ale anului au fost importate 454.918 tone de motorină, cu doar 2% mai puțin față de perioada similară din 2025. În schimb, prețul mediu de import a ajuns la 29,62 lei/kg, fiind cu 42% mai mare.

Presiunea vine de pe piața internațională. În nord-vestul Europei, cotația motorinei prezentată în analiza lui Rija a urcat de la 94,62 dolari pe baril în februarie la 200,99 dolari în septembrie, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 112%. În același timp, marja de rafinare a crescut de la circa 25 la 97 de dolari pe baril.

Efectele sunt deja vizibile la pompă. La 25 septembrie, prețul maxim al motorinei în Republica Moldova ajunsese la 36,82 lei/litru. Din această sumă, 23,11 lei reprezentau componenta calculată din cotația produsului, 4,21 lei – marja comercială reglementată, 3,36 lei – acciza, iar 6,14 lei – TVA. Astfel, taxele însumau 9,50 lei pentru fiecare litru, echivalentul a 25,8% din preț.

Numai între 14 și 25 septembrie, prețul maxim al motorinei a crescut de la 34,97 la 36,82 lei/litru. Rija atenționează însă că încetinirea recentă a creșterii cotațiilor nu poate fi interpretată deocamdată drept începutul unei ieftiniri durabile.

Șocul este vizibil și în factura achitată de țară pentru importurile de motorină. Până la 9 septembrie, importatorii plătiseră deja 14,17 miliarde de lei, sumă care reprezintă peste 93% din valoarea importurilor de motorină din întreg anul 2025. Dacă volumele și prețurile din ultimele luni se mențin în apropierea nivelurilor actuale, factura pentru întreg anul s-ar putea apropia de 22–23 de miliarde de lei. Economistul precizează că este vorba despre o proiecție dependentă de evoluția pieței.

Pentru agricultori, prima lovitură vine direct din câmp. La un consum orientativ de 70–90 de litri de motorină pentru un hectar, o diferență de preț de 12–13 lei/litru poate genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 840–1.170 de lei pe hectar, într-un calcul simplificat. La o recoltă de patru tone de grâu la hectar, aceasta echivalează cu aproximativ 210–290 de lei în plus pentru fiecare tonă produsă.

A doua lovitură vine atunci când grâul trebuie transportat spre port. Potrivit lui Rija, la începutul sezonului transportarea unei tone de grâu de la Drochia la Giurgiulești costa aproximativ 500–600 de lei. În prezent, tariful a ajuns în jurul nivelului de 800 de lei pe tonă și are tendință de creștere.

Diferența de 200–300 de lei pe tonă înseamnă o cheltuială suplimentară de 5.000–7.500 de lei pentru un singur camion încărcat cu 25 de tone de grâu.

Motorina este unul dintre factorii care împing tarifele în sus, însă economistul subliniază că scumpirea transportului nu poate fi pusă exclusiv pe seama carburanților. Costurile sunt influențate și de disponibilitatea camioanelor, timpii de așteptare la încărcare și descărcare, cozile și posibilitatea transportatorului de a găsi marfă pentru cursa de întoarcere.

Situația îi dezavantajează în special pe agricultorii din nordul Republicii Moldova. Cumpărătorul stabilește cât poate oferi pentru grâu pornind de la prețul pe care îl poate obține la destinație și scăzând cheltuielile necesare pentru a transporta marfa până acolo. Dacă prețurile externe nu cresc suficient pentru a compensa costurile logistice, transportul mai scump pune presiune directă asupra prețului oferit fermierului.

„Motorina este astfel prezentă în aceeași tonă de grâu de două ori: când este produsă și când este transportată”, concluzionează Iurie Rija.