Exploziv! Funcționari ai Consiliului Concurenței, suspectați de mită de la Sumitomo. Procuratura Anticorupție confirmă

Funcționari ai Consiliului Concurenței sunt acuzați că ar fi cerut mită de la compania Sumitomo (SE Bordnetze SRL), unul dintre cei mai mari investitori din Republica Moldova. Informația a fost confirmată de Procuratura Anticorupție (PA) pentru BANI.MD.

Procuratura Anticorupție a precizat că investigația a fost inițiată de Centrul Național Anticorupție (CNA) pe 6 iunie 2022, pe baza unor materiale care sugerează acțiuni ilegale comise de funcționari din cadrul Consiliului Concurenței în legătură cu SE Bordnetze SRL.

„În data de 6 iunie 2022, organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție s-a autosesizat în baza materialelor acumulate, cu privire la acțiunile pretins ilegale comise de persoane cu funcție de demnitate publică din cadrul Consiliului Concurenței, în raport cu SE ”Bordnetze” SRL. În rezultat, la 04.10.2022, în urma examinării materialelor acumulate în cadrul procesului penal, de către organul de urmărire penală al CNA, a fost începută urmărirea penală, în temeiul unei bănuieli rezonabile privind comiterea infracțiunii de corupere pasivă, prevăzute de art.324 din Codul penal. Actualmente, cauza penală se află în exercitarea Procuraturii Anticorupție și urmărirea penală este în curs de desfășurare”, se arată în răspunsul PA.

Președintele Consiliului Concurenței, Alexei Gherțescu, a declarat că speră ca investigația să fie dusă la capăt de CNA și a subliniat deschiderea totală din partea sa și a instituției pentru a colabora cu autoritățile în acest caz.

„În ceea ce ține de acuzațiile privind o încercare de a extorca mită de la întreprindere, eu foarte mult sper că CNA a pornit investigația și o va duce până la capăt. Dar la moment, nici nu știu dacă o astfel de investigație a fost pornită și există. Prima dată când a apărut acest zvon în 2022, am sunat la CNA și mi-am manifestat toată deschiderea personal din partea mea și din partea Consiliului. La mine o dată a venit un angajat al CNA pentru o discuție pe cazul dat, după ce nu am a auzit nimic concret despre acest dosar. Nu vreau ca acest caz să rămână ca o pată neagră pe reputația instituției”.

Mita de 400 de mii de euro, conform unor surse, ar fi fost solicitată în contextul unui caz din 2022, când Consiliul Concurenței a emis o decizie prin care a constatat că SE Bordnetze SRL a beneficiat de un ajutor de stat considerat ilegal, oferit de Primăria Orhei și întreprinderea municipală Servicii Comunal-Locative Orhei, sub forma unei scutiri de la plata chiriei pentru o uzină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.