Scandalul Sumitomo: Tensiuni între gigantul japonez în Republica Moldova și Consiliul Concurenței 

08 Aug. 2024, 14:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Aug. 2024, 14:11 // Actual //  bani.md

Într-o evoluție care a captat atenția atât a publicului, cât și a investitorilor internaționali, cazul Sumitomo (SE Bordnetze SRL) a revenit în prim-plan, aducând în discuție relația tensionată dintre investitorii străini și autoritățile moldovenești. Recent, fostul premier Ion Chicu a declarat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV că gigantul japonez din sectorul automotive, Sumitomo, prin subsidiara sa SE Bordnetze SRL, ar putea fi amendat cu 14 milioane de euro de către Consiliul Concurenței.

Cazul își are originea în anul 2022, când Consiliul Concurenței a emis o decizie prin care a constatat că SE Bordnetze SRL a beneficiat de un ajutor de stat considerat ilegal, în valoare de sute de milioane de lei, acordat de Primăria municipiului Orhei și întreprinderea municipală Servicii Comunal-Locative Orhei. Acest ajutor a venit sub forma unei scutiri de la plata chiriei pentru o uzină și terenul aferent, situate în subzona Orhei a Zonei Economice Libere (ZEL) Bălți.

Decizia Consiliului Concurenței a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care Primăria Orhei și Servicii Comunal-Locative Orhei au gestionat această tranzacție, renunțând la plata chiriei pentru a compensa diferența dintre resursele financiare avansate de întreprindere pentru construcția uzinei și valoarea de piață a acesteia. Conform Consiliului, această scutire a fost considerată un ajutor de stat ilegal.

Reacția Consiliului Concurenței și a Asociației Businessului European

Președintele Consiliului Concurenței, Alexei Gherțescu, a subliniat că nu a fost impusă nicio amendă companiei și că decizia nu vizează direct SE Bordnetze, ci autoritățile locale din Orhei. El a menționat că problema centrală constă în diferența dintre valoarea de piață a obiectului construit și suma investițiilor raportate de companie, diferență care a fost interpretată ca ajutor de stat.

„La moment, noi nu vedem obstacole pentru ca compania să facă o altă evaluare de piață a acestor bunuri imobile (dacă consideră că evaluarea veche nu putea fi utilizată pentru constatarea valorii reale de piață). Și dacă în urma acestei evaluări se va constata că valoarea de piață a obiectului corespunde  valorii scutirilor acordate, aceasta ar putea fi temei pentru o nouă notificare la Consiliu și re-examinare a acestei probleme. Mai mult decât atât, acest lucru ar permite soluționarea problemei și finalizarea proceselor de judecată care sunt la moment în derulare”, a punctat Gherțescu.

Mariana Rufa, directorul Asociației Businessului European, a declarat că acest caz este monitorizat îndeaproape de autorități pentru a evita pedepsirea nedreaptă a unui investitor străin din cauza unei examinări insuficiente a detaliilor cazului. Ea a subliniat că nu a fost emisă o decizie finală, iar cazul este în curs de reevaluare pentru a se asigura că toate aspectele sunt tratate conform legii.

„Ceea ce este important este că pe marginea acestui caz se va recurge la examinări adiționale din parte Consiliului Concurenței pentru ca toate evaluările sunt făcute conform calculelor actualizate. Ceea ce înseamnă că autoritatea concurențială va trebui să considere o azaliză mai meticuloasă referitor la eventuala penalitate sau neaplicarea ei”, a menționat Mariana Rufa.

Divergențele evaluărilor și impactul asupra investitorilor

Un aspect esențial al disputei este legat de evaluarea independentă a proprietăților imobile implicate. SE Bordnetze a contestat metodologia utilizată de evaluatorii care au realizat raportul de evaluare pe baza căruia Consiliul Concurenței a luat decizia. Potrivit companiei, această evaluare nu ar trebui să fie determinantă, iar Consiliul ar trebui să accepte o nouă evaluare care să reflecte valoarea reală de piață a bunurilor.

Consiliul Concurenței, însă, a respins aceste obiecții, afirmând că metodologia utilizată este în conformitate cu standardele actuale și că orice altă evaluare poate fi prezentată pentru reconsiderare, dar decizia de acum rămâne valabilă.

În prezent, cazul Sumitomo se află în judecată, iar Curtea de Apel a emis o măsură asiguratorie pentru a nu fi prejudiciat investitorul. Sumitomo a investit 40 de milioane de dolari în una dintre cele mai moderne fabrici din Moldova de cablaje electrice pentru automobile și asigură locuri de muncă pentru circa 3 000 angajați.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 17:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Nov. 2026, 17:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Salariul minim pe țară va crește cu 700 de lei de la 1 ianuarie 2027. Un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prevede majorarea de la 6 300 la 7 000 de lei brut pe lună, adică o creștere de 11,1%.

Pentru o normă întreagă de 169 de ore în medie pe lună, salariul minim ar ajunge la 41,42 lei pe oră. Acolo unde legea prevede un program de lucru mai scurt de 40 de ore pe săptămână, tariful minim orar ar fi calculat împărțind cei 7 000 de lei la numărul mediu de ore lucrate lunar potrivit acelui program.

La consultările din 5 noiembrie au fost discutate trei variante pentru salariul minim pe țară, de 7 000, 7 300 și 7 600 de lei. Potrivit notei informative, bugetul pentru 2027 poate acoperi varianta de 7 000 de lei. O majorare mai mare ar necesita fie bani în plus, fie mutarea unor fonduri de la alte programe.

În sectorul bugetar, angajații cu salarii de bază sub 7 000 de lei vor primi o plată compensatorie. Ministerul Finanțelor estimează costurile suplimentare la 204 milioane de lei pentru 11 luni de plată. Peste 90% din costul compensațiilor ar reveni bugetelor locale, din care sunt plătiți angajați din învățământ, cultură și asistență socială.

Anterior, Confederația Națională a Sindicatelor și Confederația Națională a Patronatului au semnat o convenție colectivă prin care au stabilit un salariu minim de 7 600 de lei pe lună de la 1 ianuarie 2027, cu 600 de lei peste nivelul propus la nivel național.