Scandalul Sumitomo: Tensiuni între gigantul japonez în Republica Moldova și Consiliul Concurenței

Într-o evoluție care a captat atenția atât a publicului, cât și a investitorilor internaționali, cazul Sumitomo (SE Bordnetze SRL) a revenit în prim-plan, aducând în discuție relația tensionată dintre investitorii străini și autoritățile moldovenești. Recent, fostul premier Ion Chicu a declarat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV că gigantul japonez din sectorul automotive, Sumitomo, prin subsidiara sa SE Bordnetze SRL, ar putea fi amendat cu 14 milioane de euro de către Consiliul Concurenței.

Cazul își are originea în anul 2022, când Consiliul Concurenței a emis o decizie prin care a constatat că SE Bordnetze SRL a beneficiat de un ajutor de stat considerat ilegal, în valoare de sute de milioane de lei, acordat de Primăria municipiului Orhei și întreprinderea municipală Servicii Comunal-Locative Orhei. Acest ajutor a venit sub forma unei scutiri de la plata chiriei pentru o uzină și terenul aferent, situate în subzona Orhei a Zonei Economice Libere (ZEL) Bălți.

Decizia Consiliului Concurenței a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care Primăria Orhei și Servicii Comunal-Locative Orhei au gestionat această tranzacție, renunțând la plata chiriei pentru a compensa diferența dintre resursele financiare avansate de întreprindere pentru construcția uzinei și valoarea de piață a acesteia. Conform Consiliului, această scutire a fost considerată un ajutor de stat ilegal.

Reacția Consiliului Concurenței și a Asociației Businessului European

Președintele Consiliului Concurenței, Alexei Gherțescu, a subliniat că nu a fost impusă nicio amendă companiei și că decizia nu vizează direct SE Bordnetze, ci autoritățile locale din Orhei. El a menționat că problema centrală constă în diferența dintre valoarea de piață a obiectului construit și suma investițiilor raportate de companie, diferență care a fost interpretată ca ajutor de stat.

„La moment, noi nu vedem obstacole pentru ca compania să facă o altă evaluare de piață a acestor bunuri imobile (dacă consideră că evaluarea veche nu putea fi utilizată pentru constatarea valorii reale de piață). Și dacă în urma acestei evaluări se va constata că valoarea de piață a obiectului corespunde valorii scutirilor acordate, aceasta ar putea fi temei pentru o nouă notificare la Consiliu și re-examinare a acestei probleme. Mai mult decât atât, acest lucru ar permite soluționarea problemei și finalizarea proceselor de judecată care sunt la moment în derulare”, a punctat Gherțescu.

Mariana Rufa, directorul Asociației Businessului European, a declarat că acest caz este monitorizat îndeaproape de autorități pentru a evita pedepsirea nedreaptă a unui investitor străin din cauza unei examinări insuficiente a detaliilor cazului. Ea a subliniat că nu a fost emisă o decizie finală, iar cazul este în curs de reevaluare pentru a se asigura că toate aspectele sunt tratate conform legii.

„Ceea ce este important este că pe marginea acestui caz se va recurge la examinări adiționale din parte Consiliului Concurenței pentru ca toate evaluările sunt făcute conform calculelor actualizate. Ceea ce înseamnă că autoritatea concurențială va trebui să considere o azaliză mai meticuloasă referitor la eventuala penalitate sau neaplicarea ei”, a menționat Mariana Rufa.

Divergențele evaluărilor și impactul asupra investitorilor

Un aspect esențial al disputei este legat de evaluarea independentă a proprietăților imobile implicate. SE Bordnetze a contestat metodologia utilizată de evaluatorii care au realizat raportul de evaluare pe baza căruia Consiliul Concurenței a luat decizia. Potrivit companiei, această evaluare nu ar trebui să fie determinantă, iar Consiliul ar trebui să accepte o nouă evaluare care să reflecte valoarea reală de piață a bunurilor.

Consiliul Concurenței, însă, a respins aceste obiecții, afirmând că metodologia utilizată este în conformitate cu standardele actuale și că orice altă evaluare poate fi prezentată pentru reconsiderare, dar decizia de acum rămâne valabilă.

În prezent, cazul Sumitomo se află în judecată, iar Curtea de Apel a emis o măsură asiguratorie pentru a nu fi prejudiciat investitorul. Sumitomo a investit 40 de milioane de dolari în una dintre cele mai moderne fabrici din Moldova de cablaje electrice pentru automobile și asigură locuri de muncă pentru circa 3 000 angajați.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sumitomo #investitor #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a organizat, în format online, un seminar practic dedicat noilor reguli privind determinarea și afișarea țării de origine a produselor agroalimentare. La eveniment au participat reprezentanți ai rețelelor de comerț și ai companiilor producătoare din Republica Moldova.

Seminarul a fost organizat în contextul intrării în vigoare, la 10 august, a noilor cerințe legislative privind afișarea țării de origine a produselor alimentare pe indicatorul de preț.

În calitate de instituție împuternicită prin lege să determine și să confirme originea mărfurilor, CCI a oferit antreprenorilor informații privind aplicarea corectă a noilor prevederi. Experții instituției au explicat diferențele dintre noțiuni precum țara sau adresa producătorului, locul de proveniență, mențiunile „fabricat în”, „produs autohton” și „ambalat în”, subliniind că acestea au semnificații diferite și nu trebuie confundate cu țara de origine.

Participanților li s-a explicat că țara de origine este o noțiune juridică, stabilită în baza regulilor de origine, și nu coincide automat cu sediul producătorului sau cu locul în care produsul a fost ambalat.

În cazul produselor fabricate cu materii prime din import, originea produsului finit este determinată în funcție de operațiunile de prelucrare efectuate. Pentru ca un produs să dobândească originea Republicii Moldova, procesul de producție trebuie să îndeplinească criteriile de prelucrare suficientă. În schimb, operațiuni precum ambalarea, etichetarea, sortarea sau alte intervenții minime nu sunt suficiente pentru a conferi produsului originea Republicii Moldova.

CCI a reamintit că este autoritatea abilitată să efectueze expertiza originii mărfurilor și să elibereze documentele care confirmă originea acestora. În cadrul acestor expertize sunt analizate materiile prime utilizate, procesul tehnologic, operațiunile de producție și documentele justificative pentru a stabili dacă produsul îndeplinește criteriile necesare pentru atribuirea originii Republicii Moldova sau a unei alte țări.

Totodată, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a publicat informații privind aplicarea noilor cerințe și recomandă operatorilor economici să pregătească din timp modificările necesare, inclusiv actualizarea sistemelor de etichetare și a indicatorilor de preț.

După intrarea în vigoare a noilor prevederi, respectarea cerințelor va fi verificată de inspectorii ANSA. Pentru neafișarea sau afișarea incorectă a țării de origine sunt prevăzute amenzi de la 3 000 la 4 500 de lei pentru persoanele cu funcție de răspundere și de la 6 000 la 12 000 de lei pentru persoanele juridice. CCI a RM și-a exprimat disponibilitatea de a acorda suport rețelelor comerciale, furnizorilor și producătorilor în vederea determinării corecte a țării de origine a produselor.