Kazahstanul își propune să devină podul comercial esențial între China și Europa

14 Aug. 2024, 12:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Aug. 2024, 12:13 // Actual //  bani.md

Kazahstanul, situat în Asia Centrală, se află într-o poziție strategică favorabilă pentru a deveni veriga esențială în Coridorul de Mijloc – o rețea extinsă de drumuri, căi ferate și rute maritime care facilitează comerțul între China și Europa. Conform unui raport al Le Monde, citat de Rador Radio România, acest coridor a câștigat importanță economică considerabilă după izbucnirea războiului din Ucraina.

Amir Atambayev, inginer-șef al portului Aktau, privește cu optimism lucrările majore care se desfășoară în orașul său de pe malul kazah al Mării Caspice. Cu o nouă infrastructură în dezvoltare, inclusiv un hub de containere pe 19 hectare și reamenajarea terminalelor petroliere, portul Aktau se pregătește să-și dubleze capacitatea de export a petrolului în următorii doi ani.

Kazahstanul, considerat lider economic în Asia Centrală, se aliniază pentru a deveni un nod crucial în Coridorul de Mijloc. Porturile Aktau și Kuryk, aflate la sud, sunt în plin proces de modernizare, iar la finalizarea lucrărilor, numărul navelor care tranzitează Marea Caspică se va dubla. La vest, portul Alat din Azerbaidjan se dezvoltă rapid și devine un centru logistic major, gestionând aproape douăzeci de milioane de tone de marfă anual.

Coridorul de Mijloc a căpătat o importanță crescută după invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. În 2022, tranzitul de mărfuri prin acest coridor a crescut la 1,7 milioane de tone, comparativ cu 870.000 de tone în 2021. Cu un avantaj semnificativ de distanță de 2.000 de kilometri față de rutele alternative, Coridorul de Mijloc oferă timpi de transport reduși, între 18 și 23 de zile, față de 25-28 de zile prin Rusia sau 22-37 de zile pe rutele maritime sudice.

În ciuda acestui avans, dezvoltarea Coridorului de Mijloc se confruntă cu provocări. Banca Mondială subliniază în raportul său din februarie 2024 problemele legate de infrastructură și logistică, dar se așteaptă ca comerțul să ajungă la 4 milioane de tone până la sfârșitul anului 2024 și să depășească 10 milioane de tone până în 2030.

Problemele persistente includ diferențele de ecartament între regiunile China și Europa și provocările legate de traversarea Mării Caspice și Mării Negre. Guvernul georgian lucrează la dezvoltarea portului Anaklia pentru a aborda limitările existente.

Kazahstanul, în colaborare cu Azerbaidjanul și Georgia, a unificat tarifele feroviare de-a lungul Coridorului de Mijloc, iar Bulgaria, România și Serbia își exprimă interesul de a participa la acest proiect. De asemenea, investițiile chineze în infrastructură și dezvoltarea autostrăzilor și căilor ferate sunt planificate pentru a sprijini creșterea capacității de transport.

În timp ce Coridorul de Mijloc se dezvoltă și devine mai relevant pe scena globală, Kazahstanul rămâne concentrat pe diversificarea exporturilor de petrol și îmbunătățirea infrastructurii, având în vedere dimensiunea vastă a țării și provocările logistice existente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

02 Iun. 2026, 20:39
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Iun. 2026, 20:39 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul prim-ministru și deputat Ion Chicu susține că o decizie fiscală adoptată în perioada stării de urgență a distrus industria de procesare a semințelor de floarea-soarelui din Republica Moldova și a dus inclusiv la închiderea unor întreprinderi locale.

În cadrul unui interviu acordat NewsMaker, Chicu a criticat hotărârea prin care exporturile de ulei de floarea-soarelui au fost scutite de TVA fără drept de deducere, măsură aprobată în mai 2023. Potrivit acestuia, una dintre companiile afectate ar fi fost Floarea Soarelui, care ar fi pierdut sute de milioane de lei în urma aplicării noilor reguli fiscale.

„Pur și simplu, această întreprindere s-a închis. Această măsură fiscală a lipsit compania de peste 200 de milioane de lei. Decizia a fost luată fără să fie ascultat nimeni și fără să se gândească la consecințe”, a declarat Chicu.

Deputatul a afirmat că, deși Republica Moldova produce cantități importante de floarea-soarelui, materia primă este exportată în loc să fie procesată pe plan local, ceea ce reduce valoarea adăugată generată în economie și veniturile fiscale ale statului.

„Acum floarea-soarelui, în loc să fie prelucrată aici, este încărcată în camioane și pleacă peste hotare. Chiar și un student care nu studiază economia înțelege că este mai avantajos să procesezi materia primă în țară, pentru că aici rămân taxele și valoarea adăugată”, a spus Chicu.

În opinia sa, autoritățile trebuie să prevină adoptarea unor decizii care afectează mediul de afaceri și să evalueze mai atent impactul economic al măsurilor fiscale înainte de implementare.