Kazahstanul își propune să devină podul comercial esențial între China și Europa

Kazahstanul, situat în Asia Centrală, se află într-o poziție strategică favorabilă pentru a deveni veriga esențială în Coridorul de Mijloc – o rețea extinsă de drumuri, căi ferate și rute maritime care facilitează comerțul între China și Europa. Conform unui raport al Le Monde, citat de Rador Radio România, acest coridor a câștigat importanță economică considerabilă după izbucnirea războiului din Ucraina.

Amir Atambayev, inginer-șef al portului Aktau, privește cu optimism lucrările majore care se desfășoară în orașul său de pe malul kazah al Mării Caspice. Cu o nouă infrastructură în dezvoltare, inclusiv un hub de containere pe 19 hectare și reamenajarea terminalelor petroliere, portul Aktau se pregătește să-și dubleze capacitatea de export a petrolului în următorii doi ani.

Kazahstanul, considerat lider economic în Asia Centrală, se aliniază pentru a deveni un nod crucial în Coridorul de Mijloc. Porturile Aktau și Kuryk, aflate la sud, sunt în plin proces de modernizare, iar la finalizarea lucrărilor, numărul navelor care tranzitează Marea Caspică se va dubla. La vest, portul Alat din Azerbaidjan se dezvoltă rapid și devine un centru logistic major, gestionând aproape douăzeci de milioane de tone de marfă anual.

Coridorul de Mijloc a căpătat o importanță crescută după invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. În 2022, tranzitul de mărfuri prin acest coridor a crescut la 1,7 milioane de tone, comparativ cu 870.000 de tone în 2021. Cu un avantaj semnificativ de distanță de 2.000 de kilometri față de rutele alternative, Coridorul de Mijloc oferă timpi de transport reduși, între 18 și 23 de zile, față de 25-28 de zile prin Rusia sau 22-37 de zile pe rutele maritime sudice.

În ciuda acestui avans, dezvoltarea Coridorului de Mijloc se confruntă cu provocări. Banca Mondială subliniază în raportul său din februarie 2024 problemele legate de infrastructură și logistică, dar se așteaptă ca comerțul să ajungă la 4 milioane de tone până la sfârșitul anului 2024 și să depășească 10 milioane de tone până în 2030.

Problemele persistente includ diferențele de ecartament între regiunile China și Europa și provocările legate de traversarea Mării Caspice și Mării Negre. Guvernul georgian lucrează la dezvoltarea portului Anaklia pentru a aborda limitările existente.

Kazahstanul, în colaborare cu Azerbaidjanul și Georgia, a unificat tarifele feroviare de-a lungul Coridorului de Mijloc, iar Bulgaria, România și Serbia își exprimă interesul de a participa la acest proiect. De asemenea, investițiile chineze în infrastructură și dezvoltarea autostrăzilor și căilor ferate sunt planificate pentru a sprijini creșterea capacității de transport.

În timp ce Coridorul de Mijloc se dezvoltă și devine mai relevant pe scena globală, Kazahstanul rămâne concentrat pe diversificarea exporturilor de petrol și îmbunătățirea infrastructurii, având în vedere dimensiunea vastă a țării și provocările logistice existente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kazakhstan #comert #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cel puţin patru persoane au murit şi mii de case au fost avariate de inundaţii sâmbătă, în zona Moldovei din România, au anunţat autorităţile de la București. Nivelurile crescute ale râurilor au pus autorităţile în alertă în cea mai mare parte a Europei Centrale şi de Est după zile de ploi torenţiale, scrie Reuters.

În zilele următoare sunt prognozate precipitaţii abundente în Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, sudul Germaniei şi părţi din Austria.

Locuitorii unor oraşe de la graniţa ceho-poloneză au fost evacuaţi, deoarece râurile au depăşit nivelul de alertă, în timp ce capitala cehă, Praga, care a suferit inundaţii catastrofale în 2002, a instituit măsuri preventive împotriva inundaţiilor.

În Cehia, zonele nordice şi nord-estice au fost cele mai afectate de ploaie, în unele locuri înregistrându-se până la 25 cm de ploaie începând de joi, a declarat institutul meteorologic.

Meteorologii au avertizat că, până duminică, în unele zone ar putea cădea mai mult de o treime din precipitaţiile medii anuale, iar vântul puternic a sporit ameninţarea.

Ministrul mediului, Petr Hladik, a declarat sâmbătă că populaţia din zonele cele mai afectate ar trebui să se pregătească să îşi părăsească locuinţele.

În Praga, un oraş cu peste 1,3 milioane de locuitori care se află pe malurile râului Vltava, traversat de pitorescul Pod Charles din secolul al XIV-lea, au fost instalate bariere împotriva inundaţiilor.

Oraşul a investit masiv în măsuri preventive după inundaţiile din 2002, care au măturat sistemul de metrou şi au forţat zeci de mii de oameni să-şi părăsească locuinţele.

Grădina Zoologică din Praga, situată de-a lungul râului Vltava, a fost închisă pentru vizitatori, iar Căile Ferate Cehe au declarat că serviciile pe zeci de rute au fost întrerupte. În al doilea oraş ca mărime al ţării, Brno, un spital a evacuat pacienţii ca măsură de precauţie.

În Glucholazy, un oraş istoric din sud-vestul Poloniei, aproape de graniţa cu Cehia, pompierii au stivuit sute de saci de nisip de-a lungul unui râu umflat, iar unii locuitori au fost evacuaţi.

Ministrul polonez de interne, Tomasz Siemoniak, a declarat că previziunile meteorologice sunt nefavorabile, în următoarele 24 de ore urmând să cadă precipitaţii foarte abundente în jurul zonei de frontieră cehă, care vor alimenta râurile din Polonia.

Oficialii din Slovacia au avertizat cu privire la pericolul de inundaţii în capitala Bratislava, din cauza fluviului Dunărea umflat.

Ungaria se aşteaptă ca Dunărea să se apropie de niveluri record în următoarele zile, iar oficialii vor închide luni cheiurile inferioare din capitala Budapesta.

„Se aşteaptă ca valul de inundaţii să atingă un vârf de aproximativ 8 metri în a doua jumătate a săptămânii viitoare”, a declarat vineri primarul oraşului.

În Austria, serviciile de urgenţă colaborau cu guvernatorii districtelor şi cu municipalităţile pentru a pregăti evacuările. Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că toate statele federale au fost afectate şi că situaţia se deteriorează în special în nord-estul statului Austria Inferioară.

„Următoarele zile vor fi în continuare extrem de dificile şi provocatoare pentru populaţia afectată şi pentru serviciile de urgenţă”, a declarat Nehammer pe X.