Unul din trei lei dedicați cercetării revine științelor naturale. Experți: Este nevoie de o revizuire a priorităților

O treime din banii alocați cercetărilor anul trecut au revenit științelor naturale. Datele statistice arată că domeniul a beneficiat de 210 milioane de lei, din suma de 647 de milioane de lei dedicați cercetării. Științele medicale și cele agricole au accesat câte aproximativ 120 de milioane de lei. Mai puțini bani au ajuns la științele inginerești și tehnice, puțin peste 80 de milioane de lei, și la cele sociale și umaniste, 70 și respectiv 40 de milioane.

Prezenți la emisiunea „Consens Național” de la Rlive TV, Aurelia Hanganu, directoarea generală a Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, și Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei s-au pronunțat pentru o finanțare a cercetării pe criterii de concurs și o revizuire a priorităților și programelor de cercetare.

Aurelia Hanganu, directoarea generală a Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, a afirmat că 80 la sută din banii dedicați științei au fost direcționați anul trecut pentru finanțare instituțională și doar 20 la sută au rămas pentru partea competitivă. Ea spune că această proporție ar trebuie schimbată în favoarea competiției și dezvoltării cercetării.

„Finanțarea proiectelor se face pe cinci direcții strategice: sănătate, agricultură și mediu, provocări societale unde avem un concurs extraordinar pentru că într-o singură direcție se unesc domeniile de științe umanitare și științe sociale care au capacități foarte mari. Mai este biotehnologie și științe exacte care sunt cele mai solicitate. Eu cred că această înclinare ar trebuie să fie folosită cu înțelepciune pentru dezvoltarea capacitaților pe direcția dată așa cum au făcut și alte țări care au înțeles unde sunt foarte buni și pot avansa și, respectiv, au investit acolo”, a menționat Aurelia Hanganu.

Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, este de părere că prioritățile și direcțiile strategice din domeniul cercetării urmează a fi schimbate odată la câțiva ani.

„Avem potențial, dar trebuie să rezolvăm problema cu finanțarea, continuăm procesul de integrare europeană dacă cercetarea va fi privită cu ochi buni în țară. Trebuie să mai schimbăm și altă percepție. În Occident jumătate din fondurile de cercetare vin din partea companiile private. La noi acest lucru practic lipsește, trebuie să înțeleagă și mediul de afaceri că prin investiții în cercetare și dezvoltare crește competitivitatea. Cercetarea este ca și o investiție într-un start up. Doar unul dintr-o sută poate excela”, a mai spus rectorul UTM.

Anul trecut Republica Moldova a cheltuit pentru activități de cercetare-dezvoltare 0,22 din Produsul Intern Brut. Din suma de 671 de milioane de lei pentru știință, 96 la sută au fost direcționate cheltuielilor curente care țin în mare parte de plata salariilor și a contribuțiilor sociale pentru angajați. Doar puțin peste trei la sută din bani au fost utilizați pentru procurare de utilaje, tehnologii informaționale și alte cheltuieli capitale.

#cercetare #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump a semnat un ordin executiv privind introducerea unor tarife vamale cuprinse între 10% și 50% pentru mărfuri provenind din 183 de țări, într-o mișcare pe care a numit-o „declarație de independență economică”. Cu toate acestea, printre puținele țări scutite de noile măsuri se numără Rusia și Belarus, în ciuda relațiilor tensionate cu SUA și a regimului de sancțiuni impus acestor state.

Potrivit secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, aceste două țări nu au fost incluse în lista tarifară deoarece „nu avem comerț semnificativ cu ele, fiind deja sub sancțiuni”. La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că sancțiunile existente „împiedică orice relație comercială semnificativă cu Rusia”.

Totuși, publicația Axios remarcă faptul că în 2024, volumul comerțului SUA–Rusia a fost de 3,5 miliarde de dolari, deși a scăzut de 10 ori față de nivelul din 2021 (35 miliarde USD). Prin comparație, țări precum Mauritius și Brunei, care au fost incluse pe lista tarifară, au un comerț mult mai redus cu SUA, dar vor plăti tarife de 40% și 24%.

În lista publicată de Trump se regăsesc inclusiv teritorii izolate sau chiar nelocuite, precum Tokelau (1.500 locuitori, sub jurisdicția Noii Zeelande), arhipelagul Svalbard (2.500 locuitori, administrat de Norvegia) și insulele nelocuite Heard și McDonald, teritorii externe ale Australiei.

Tarifele impuse vizează și toate fostele republici sovietice, inclusiv Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Uzbekistan, Kârgâzstan și Turkmenistan, cu o cotă generală de 10%. Moldova este printre cele mai afectate, cu o taxă de 31%, în timp ce pentru Kazahstan a fost stabilită o cotă de 27%.

Printre excepțiile notabile din noul regim tarifar se mai numără Iran, Cuba, Coreea de Nord, Mexic și Canada, care nu au fost vizate de noile măsuri.

Într-o declarație făcută după semnarea ordinului, Trump a declarat: „America a fost jefuită timp de ani buni de alte națiuni, fie ele prietene sau inamice. Vom taxa aproximativ jumătate din ceea ce ei taxează la rândul lor. Nu e o reciprocitate completă, ci una… blândă”.