UE crește achizițiile de gaze rusești în iulie, în ciuda reducerii generale a consumului

În iulie 2024, țările Uniunii Europene (UE) și-au redus consumul de gaze cu 7% față de aceeași perioadă a anului trecut, ca parte a măsurilor de diminuare a dependenței de gaze și de trecere la surse alternative de energie. Cu toate acestea, conform unui raport al Forumului Țărilor Exportatoare de Gaze (FPEG), importurile de gaze prin conducte în UE au crescut cu 2%, ajungând la 13,3 miliarde de metri cubi.

De la începutul anului 2024, importurile de gaze prin conducte din Rusia către UE au crescut cu 3,1 miliarde de metri cubi, ceea ce a dus la o creștere totală a livrărilor prin conducte către Europa cu 5%, atingând 93 de miliarde de metri cubi. Această creștere se datorează majorării livrărilor din Rusia, Azerbaidjan și Norvegia.

În perioada ianuarie-iulie 2024, consumul total de gaze în UE a fost de 180 de miliarde de metri cubi, în scădere cu 4,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Cererea de gaze a crescut în Germania (+3,9%) și a scăzut în Italia (-5,5%), Franța (-6,7%) și Marea Britanie (-1,2%).

Importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) în UE au scăzut cu 25% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 6,34 milioane de tone, cel mai scăzut nivel din septembrie 2021. Această scădere este atribuită unei cereri mai reduse de gaze, umplerii stocurilor și creșterii importurilor prin conducte.

Exporturile de GNL din Rusia au scăzut în iulie cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 1,97 milioane de tone, în principal din cauza lucrărilor de întreținere planificate la proiectele „Sakhalin-2” și „Portovaya GNL”. Cu toate acestea, în primele șapte luni ale anului 2024, exporturile rusești de GNL au crescut cu 2%, atingând 18,83 milioane de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.