România are cele mai mari prețuri la energia electrică, din regiune. Cât curent cumpără Moldova de peste Prut

16 Aug. 2024, 12:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Aug. 2024, 12:23 // Actual //  bani.md

În contextul caniculei extremale care afectează Europa de Vest și al creșterii prețurilor gazelor naturale, costul energiei electrice pe piețele angro din regiune a cunoscut o dublare semnificativă comparativ cu săptămâna trecută, conform Money Review.

Prețul mediu al unui megawatt-oră a ajuns la 86,15 euro în Franța, 108,01 euro în Germania, 96,68 euro în Belgia și 101,26 euro în Austria. În Spania și Portugalia, prețul se situează la 89,05 euro, în timp ce în Italia a atins un record de 132,75 euro. Piețele din Europa de Sud-Est, inclusiv Serbia (145,07 euro/MWh) și România (134,47 euro/MWh), continuă să înregistreze cele mai ridicate prețuri.

Pentru prima jumătate a lunii august, Grecia a avut un preț mediu de 122,48 euro/MWh, fiind al doilea cel mai mare din Europa, după Italia. Cererea de energie electrică este în mare parte acoperită de surse regenerabile (41,7%), urmate de gaze naturale (38,3%), energie hidroelectrică (5,4%), lignit (4,1%) și importuri (5,9%).

Presiunea asupra prețurilor energiei este amplificată de fluctuațiile prețurilor gazelor naturale pe hub-ul olandez TTF, care se mențin în jurul valorii de 40 euro/MWh și ar putea crește la 50 euro/MWh dacă livrările de gaze rusești prin Ucraina sunt suspendate. De asemenea, competiția cu Asia pentru gazele naturale lichefiate (GNL) ar putea încetini ritmul de creștere a stocurilor din depozitele europene înainte de iarnă.

Canicula din Europa de Vest a crescut cererea și a redus producția de energie nucleară în Franța, unde EDF a anunțat reduceri semnificative de capacitate pentru a răspunde la temperaturile extrem de ridicate, care au depășit 40 de grade Celsius în sud-vestul țării. Aceste măsuri sunt necesare pentru a preveni problemele de siguranță cauzate de temperaturile ridicate ale apei râurilor utilizate pentru răcirea reactoarelor.

Republica Moldova cumpără din România circa 10% din necesarul de curent. Restul de 68% este cumpărat de la Cuciurgan, 19% de la CET-uri și 3,3% este acoperit din surse regenerabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.