România are cele mai mari prețuri la energia electrică, din regiune. Cât curent cumpără Moldova de peste Prut

16 Aug. 2024, 12:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Aug. 2024, 12:23 // Actual //  bani.md

În contextul caniculei extremale care afectează Europa de Vest și al creșterii prețurilor gazelor naturale, costul energiei electrice pe piețele angro din regiune a cunoscut o dublare semnificativă comparativ cu săptămâna trecută, conform Money Review.

Prețul mediu al unui megawatt-oră a ajuns la 86,15 euro în Franța, 108,01 euro în Germania, 96,68 euro în Belgia și 101,26 euro în Austria. În Spania și Portugalia, prețul se situează la 89,05 euro, în timp ce în Italia a atins un record de 132,75 euro. Piețele din Europa de Sud-Est, inclusiv Serbia (145,07 euro/MWh) și România (134,47 euro/MWh), continuă să înregistreze cele mai ridicate prețuri.

Pentru prima jumătate a lunii august, Grecia a avut un preț mediu de 122,48 euro/MWh, fiind al doilea cel mai mare din Europa, după Italia. Cererea de energie electrică este în mare parte acoperită de surse regenerabile (41,7%), urmate de gaze naturale (38,3%), energie hidroelectrică (5,4%), lignit (4,1%) și importuri (5,9%).

Presiunea asupra prețurilor energiei este amplificată de fluctuațiile prețurilor gazelor naturale pe hub-ul olandez TTF, care se mențin în jurul valorii de 40 euro/MWh și ar putea crește la 50 euro/MWh dacă livrările de gaze rusești prin Ucraina sunt suspendate. De asemenea, competiția cu Asia pentru gazele naturale lichefiate (GNL) ar putea încetini ritmul de creștere a stocurilor din depozitele europene înainte de iarnă.

Canicula din Europa de Vest a crescut cererea și a redus producția de energie nucleară în Franța, unde EDF a anunțat reduceri semnificative de capacitate pentru a răspunde la temperaturile extrem de ridicate, care au depășit 40 de grade Celsius în sud-vestul țării. Aceste măsuri sunt necesare pentru a preveni problemele de siguranță cauzate de temperaturile ridicate ale apei râurilor utilizate pentru răcirea reactoarelor.

Republica Moldova cumpără din România circa 10% din necesarul de curent. Restul de 68% este cumpărat de la Cuciurgan, 19% de la CET-uri și 3,3% este acoperit din surse regenerabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Sept. 2026, 17:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Sept. 2026, 17:43 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Maia Sandu susține logica Guvernului de a introduce, după sezonul rece, taxarea diferențiată a consumului de energie electrică și gaze naturale, argumentând că facilitățile fiscale generalizate ajung inclusiv la persoanele care își permit să achite integral costurile. Declarația a fost făcută după ședința Consiliului Suprem de Securitate, fiind întrebată dacă autoritățile ar trebui să amâne aplicarea noilor reguli fiscale cu privire la introducerea TVA la energie și majorarea TVa-ului la gaz, în contextul prețurilor ridicate la energie.

„Guvernul a explicat logica acestor decizii. Sunt oameni care își permit să plătească aceste prețuri și atunci când venim cu o excepție, atunci când avem o reducere de impozit sau eliminăm cu totul acest TVA, atunci nu ajutăm oamenii care au nevoie, dar oferim acest beneficiu și celor care nu au nevoie și care își pot permite să plătească un preț deplin”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit politicii fiscale aprobate de Guvern pentru 2027, de la 1 aprilie urmează să fie menținută scutirea de TVA pentru primii 100 kWh de energie electrică consumați lunar, în timp ce consumul care depășește plafonul va fi taxat. Pentru gazele naturale va fi aplicată cota redusă de 8% pentru primii 150 de metri cubi consumați lunar, iar volumul care depășește plafonul va fi taxat la cota standard. Măsurile sunt programate după încheierea sezonului de încălzire.

Întrebată dacă plafoanele de 100 kWh și 150 de metri cubi ar trebui revizuite, șefa statului a spus că acestea au la bază calcule privind consumul gospodăriilor și posibilitățile financiare ale statului.

„Există niște calcule în spatele acestor plafoane. […] Am încredere că aceste cifre au în spate niște calcule foarte bune și pornesc de la resursele statului”, a spus Maia Sandu.

Președinta a legat totodată plata impozitelor de capacitatea statului de a finanța serviciile publice și investițiile.

„Într-o lume ideală, ne-am dori să nu trebuiască să plătim impozite, în general. Dar dacă nu plătim impozite, nu are cine să ne construiască școlile, grădinițele, drumurile. […] Trebuie să plătim impozite și după aceea putem să cerem de la stat să facă inclusiv apărarea antiaeriană”, a declarat Sandu.

Șefa statului a precizat că aplicarea noilor măsuri este prevăzută după actualul sezon de încălzire, iar situația de pe piața energetică urmează să fie evaluată până atunci. Guvernul a justificat anterior taxarea diferențiată prin dorința de a păstra facilitățile pentru consumul de bază, evitând în același timp subvenționarea fiscală nelimitată a consumatorilor cu un consum mai mare.