România are cele mai mari prețuri la energia electrică, din regiune. Cât curent cumpără Moldova de peste Prut

În contextul caniculei extremale care afectează Europa de Vest și al creșterii prețurilor gazelor naturale, costul energiei electrice pe piețele angro din regiune a cunoscut o dublare semnificativă comparativ cu săptămâna trecută, conform Money Review.

Prețul mediu al unui megawatt-oră a ajuns la 86,15 euro în Franța, 108,01 euro în Germania, 96,68 euro în Belgia și 101,26 euro în Austria. În Spania și Portugalia, prețul se situează la 89,05 euro, în timp ce în Italia a atins un record de 132,75 euro. Piețele din Europa de Sud-Est, inclusiv Serbia (145,07 euro/MWh) și România (134,47 euro/MWh), continuă să înregistreze cele mai ridicate prețuri.

Pentru prima jumătate a lunii august, Grecia a avut un preț mediu de 122,48 euro/MWh, fiind al doilea cel mai mare din Europa, după Italia. Cererea de energie electrică este în mare parte acoperită de surse regenerabile (41,7%), urmate de gaze naturale (38,3%), energie hidroelectrică (5,4%), lignit (4,1%) și importuri (5,9%).

Presiunea asupra prețurilor energiei este amplificată de fluctuațiile prețurilor gazelor naturale pe hub-ul olandez TTF, care se mențin în jurul valorii de 40 euro/MWh și ar putea crește la 50 euro/MWh dacă livrările de gaze rusești prin Ucraina sunt suspendate. De asemenea, competiția cu Asia pentru gazele naturale lichefiate (GNL) ar putea încetini ritmul de creștere a stocurilor din depozitele europene înainte de iarnă.

Canicula din Europa de Vest a crescut cererea și a redus producția de energie nucleară în Franța, unde EDF a anunțat reduceri semnificative de capacitate pentru a răspunde la temperaturile extrem de ridicate, care au depășit 40 de grade Celsius în sud-vestul țării. Aceste măsuri sunt necesare pentru a preveni problemele de siguranță cauzate de temperaturile ridicate ale apei râurilor utilizate pentru răcirea reactoarelor.

Republica Moldova cumpără din România circa 10% din necesarul de curent. Restul de 68% este cumpărat de la Cuciurgan, 19% de la CET-uri și 3,3% este acoperit din surse regenerabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curent #Energie #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a dat vineri startul unei noi runde de sprijin fiscal pentru economia sa aflată în declin, printr-un pachet care atenuează tensiunile legate de rambursarea datoriilor pentru administrațiile locale, ministrul de finanțe Lan Foan semnalând că sunt în pregătire noi stimulente, scrie Reuters.

A doua cea mai mare economie a lumii a scăzut în ultimul an, confruntându-se cu presiuni deflaționiste puternice pe fondul cererii scăzute, al unei crize imobiliare și al unor tensiuni de finanțare tot mai mari asupra administrațiilor locale, perspectivele fiind și mai întunecate de victoria în alegerile din SUA a lui Donald Trump, care a amenințat cu taxe vamale de peste 60% pentru toate bunurile chinezești.

Beijingul va permite administrațiilor locale să aloce 10 trilioane de yuani (1,40 trilioane de dolari) pentru reducerea datoriilor din afara bilanțului sau a datoriilor „ascunse”, au declarat oficialii vineri, după o reuniune parlamentară care a durat o săptămână, fără a dezvălui nicio măsură pentru a stimula cererea de consum scăzută, așa cum sperau mulți investitori.

Cota de îndatorare a administrațiilor locale va fi majorată cu 6.000 de miliarde de yuani, iar acestea vor putea utiliza alte 4.000 de miliarde de yuani din emisiunile care au fost deja aprobate pentru a finanța conversia datoriilor, cu scopul de a reduce riscurile financiare sistemice,

Cel mai înalt organism legislativ al Chinei, comitetul permanent al Adunării Naționale a Poporului (NPC), a aprobat un proiect de lege care ridică plafonul pentru ca administrațiile locale să emită obligațiuni speciale la 35,52 trilioane de yuani, de la 29,52 trilioane.