România are cele mai mari prețuri la energia electrică, din regiune. Cât curent cumpără Moldova de peste Prut

În contextul caniculei extremale care afectează Europa de Vest și al creșterii prețurilor gazelor naturale, costul energiei electrice pe piețele angro din regiune a cunoscut o dublare semnificativă comparativ cu săptămâna trecută, conform Money Review.

Prețul mediu al unui megawatt-oră a ajuns la 86,15 euro în Franța, 108,01 euro în Germania, 96,68 euro în Belgia și 101,26 euro în Austria. În Spania și Portugalia, prețul se situează la 89,05 euro, în timp ce în Italia a atins un record de 132,75 euro. Piețele din Europa de Sud-Est, inclusiv Serbia (145,07 euro/MWh) și România (134,47 euro/MWh), continuă să înregistreze cele mai ridicate prețuri.

Pentru prima jumătate a lunii august, Grecia a avut un preț mediu de 122,48 euro/MWh, fiind al doilea cel mai mare din Europa, după Italia. Cererea de energie electrică este în mare parte acoperită de surse regenerabile (41,7%), urmate de gaze naturale (38,3%), energie hidroelectrică (5,4%), lignit (4,1%) și importuri (5,9%).

Presiunea asupra prețurilor energiei este amplificată de fluctuațiile prețurilor gazelor naturale pe hub-ul olandez TTF, care se mențin în jurul valorii de 40 euro/MWh și ar putea crește la 50 euro/MWh dacă livrările de gaze rusești prin Ucraina sunt suspendate. De asemenea, competiția cu Asia pentru gazele naturale lichefiate (GNL) ar putea încetini ritmul de creștere a stocurilor din depozitele europene înainte de iarnă.

Canicula din Europa de Vest a crescut cererea și a redus producția de energie nucleară în Franța, unde EDF a anunțat reduceri semnificative de capacitate pentru a răspunde la temperaturile extrem de ridicate, care au depășit 40 de grade Celsius în sud-vestul țării. Aceste măsuri sunt necesare pentru a preveni problemele de siguranță cauzate de temperaturile ridicate ale apei râurilor utilizate pentru răcirea reactoarelor.

Republica Moldova cumpără din România circa 10% din necesarul de curent. Restul de 68% este cumpărat de la Cuciurgan, 19% de la CET-uri și 3,3% este acoperit din surse regenerabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curent #Energie #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.