Misterioasele căi ale energiei: Cum a ajuns România să importe energie dintr-o Ucraină măturată de război

Primul semestru al anului a adus evoluţii interesante pentru sectorul energetic, aşa arată datele operaţionale publicate de Translectrica, operatorul sistemului de transport românesc. Sunt trei lucruri care atrag atenţia, creşterea consumului, scăderea accentuată a producţiei de energie şi creşterea importurilor, piaţă pe care Ucraina a ajuns să fie un partener foarte important pentru România, în ciuda războiului care afectează statul din 2022.

România a importat de două ori mai multă energie în primele şase luni ale anului pe fondul unei producţii interne afectate de secetă, dar al unui consum în creştere doar datorită temperaturilor. Astfel, Ucraina a ajuns al treilea partener semnificativ pentru importurile de energie ale României, după Ungaria şi Bulgaria.

„Analizând evoluţia componentelor balanţei energetice, în perioada ianuarie-iunie 2024 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2023, se observă o creştere cu 2% a consumului intern net şi o scădere cu 8% a producţiei nete de energie“, se arată în raportul semestrial publicat săptămâna aceasta de Transelectrica, citat de businessmagazin.ro. Odată cu aceste evoluţii, exporturile de energie ale României au scăzut faţă de anul trecut, iar importurile aproape s-au dublat în perioada analizată, dar ca şi cantitate s-au stabilizat fiecare la circa 3,7 TWh. Practic, producţia internă, chiar şi în scădere, a fost egală cu cererea de energie, animată de condiţiile meteo anormale pentru această perioadă.

„Creşterea semnificativă de consum înregistrată în luna ianuarie 2024, respectiv 5,4%, a fost influenţată în mare parte de temperatura medie lunară mai scăzută, care a înregistrat valoarea de -0,19oC, comparativ cu luna ianuarie 2023, când s-au înregistrat +3,2oC. La polul opus, creşterea de 2,53% din iunie a fost influenţată tot de temperatură, valoarea medie la nivel naţional de 22oC înregistrând o anomalie termică pozitivă faţă de norma lunară de 3,1oC (norma lunară 1991-2020 este de 18,9 oC).“

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import #Ucraina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.