Avalanșă la importuri: Lintea adusă în Moldova surclasează exporturile cu 308%

Între 2020 și iunie 2024, din Republica Moldova au fost exportate 428 de tone de linte, în valoare totală de 9.502.203 lei. Exportul de linte a început să fie realizat de companiile moldovenești abia în acest an, iar în prima jumătate a anului 2024, au fost exportate 216 tone, adică jumătate din volumul exportat în întreaga perioadă analizată. În 2022, nu a fost înregistrat niciun export de linte.

„Trei țări au dominat exporturile de linte din Moldova, reprezentând peste 86% din volumul total, iar Olanda a fost principala destinație, cu 55% din exporturi. Aproximativ 90% (215 tone) din volumul exportat în prima jumătate a anului curent au fost livrate în Olanda. În această perioadă, doar 10 companii moldovenești au fost implicate în operațiuni de export de linte, dintre care PROGRAIN ORGANIC SRL a fost liderul, realizând 55% din totalul exporturilor”, potrivit lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”..

Pe de altă parte, importul de linte în Moldova a fost constant și semnificativ mai mare decât exportul. În perioada analizată, Moldova a importat 1.744 de tone de linte, în valoare de 35.370.401 lei, cu un preț mediu de import de 43.405 lei pe tonă. Lintea a fost importată din 14 țări, cu Turcia, Ucraina și Kazahstan dominând piața, reprezentând împreună 88% din importuri.

În perioada analizată, 68 de companii străine au exportat linte în Moldova, cu 43 de companii moldovenești implicate în achizițiile externe. Zece dintre acestea au realizat 97% din importurile totale.

În concluzie, importurile de linte au depășit exporturile cu 1.317 tone, sau 308%. În termeni valorici, importurile au fost de 3,7 ori mai mari decât exporturile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, condus de Eugen Osmochescu, a prezentat marți, în cadrul unei conferințe de presă-maraton, „totalurile” activității pentru anul 2025, într-un discurs în care economia a crescut, iar cifrele au dansat.

Într-un cadru solemn, cu „bine sosit” adresat cetățenilor, mediului de afaceri și mass-media, ministrul a mulțumit practic tuturor, de la antreprenori și cetățeni până la „toți care și-au pus umărul”, pentru o creștere economică estimată la circa 2,7%, confirmată, potrivit oficialului, inclusiv de FMI. O creștere modestă, dar descrisă cu entuziasm drept „accelerare”, după pandemie, război și alte „instabilizări pe perioade de studii îndelungate”.

Agricultura a fost vedeta anului, cu +15%, construcțiile au urcat cu 8%, iar industria a contribuit cu 3%, cifră considerată „mică, dar frumoasă”, pentru că ar confirma reorientarea economiei „de la consum la inovații”, chiar dacă inovația încă se caută în slide-uri.

Integrarea europeană a fost declarată „prioritate zero”, cu nouă capitole de negociere, un cluster tematic și exporturi de 68,1% către UE, plus aderarea la SEPA, prezentată ca un succes major. În paralel, 2026 se anunță „foarte și foarte important”, cu 150 de activități de implementat, majoritatea pe umerii ministerului.

La capitolul investiții, ministrul a anunțat 16,7 miliarde (inițial dolari, apoi corectați în lei), intrări nete de capital de 213 milioane de dolari și reinvestiții de 215 milioane de dolari, semn că „Republica Moldova spărește la credibilitate”. Ratingurile B, B+ și B3 au fost prezentate drept dovezi de stabilitate, iar evaluarea realizată de o agenție internațională a fost calificată drept „foarte frumoasă”.

Digitalizarea a ocupat un spațiu generos. Este vorba de 75% din servicii digitalizate, 80% din interacțiuni online, iar Republica Moldova este pregătită să devină „un scut cibernetic al Europei de Iest”, în contextul unor pierderi globale de 10,5 trilioane de dolari din atacuri cibernetice.

Punctul forte al prezentării a fost „legea freelancerelor”, care intră în vigoare din 2026: notificare simplă, impozit unic de 15%, fără contabilitate și fără rapoarte, cu promisiunea protecției sociale și medicale. Totul transparent, digital și „fără biurocrație”.

La finalul conferinței, ministrul a promis că prosperitatea va gravita „ca un satelit” în jurul cetățenilor în 2026, iar economiile mediului de afaceri din debirocratizare se ridică deja la 3 milioane de lei, „sume preventive”, urmând ca adevăratele calcule să vină… în ianuarie.

Conferința s-a încheiat optimist, cu urări de Anul Nou, promisiuni de vești bune și certitudinea că, în 2026, economia va continua să crească corectată la timp, digitalizată complet și, eventual, cu mai puține „părdon”-uri.