Avalanșă la importuri: Lintea adusă în Moldova surclasează exporturile cu 308%

Între 2020 și iunie 2024, din Republica Moldova au fost exportate 428 de tone de linte, în valoare totală de 9.502.203 lei. Exportul de linte a început să fie realizat de companiile moldovenești abia în acest an, iar în prima jumătate a anului 2024, au fost exportate 216 tone, adică jumătate din volumul exportat în întreaga perioadă analizată. În 2022, nu a fost înregistrat niciun export de linte.

„Trei țări au dominat exporturile de linte din Moldova, reprezentând peste 86% din volumul total, iar Olanda a fost principala destinație, cu 55% din exporturi. Aproximativ 90% (215 tone) din volumul exportat în prima jumătate a anului curent au fost livrate în Olanda. În această perioadă, doar 10 companii moldovenești au fost implicate în operațiuni de export de linte, dintre care PROGRAIN ORGANIC SRL a fost liderul, realizând 55% din totalul exporturilor”, potrivit lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”..

Pe de altă parte, importul de linte în Moldova a fost constant și semnificativ mai mare decât exportul. În perioada analizată, Moldova a importat 1.744 de tone de linte, în valoare de 35.370.401 lei, cu un preț mediu de import de 43.405 lei pe tonă. Lintea a fost importată din 14 țări, cu Turcia, Ucraina și Kazahstan dominând piața, reprezentând împreună 88% din importuri.

În perioada analizată, 68 de companii străine au exportat linte în Moldova, cu 43 de companii moldovenești implicate în achizițiile externe. Zece dintre acestea au realizat 97% din importurile totale.

În concluzie, importurile de linte au depășit exporturile cu 1.317 tone, sau 308%. În termeni valorici, importurile au fost de 3,7 ori mai mari decât exporturile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a venit cu precizări oficiale privind recentele creșteri ale prețurilor la carnea de porc, după apariția unor declarații alarmante în spațiul public și preluări mediatice care au ridicat suspiciuni privind eventuale înțelegeri de cartel sau abuzuri din partea comercianților.

Potrivit instituției, în contextul unei economii de piață, formarea prețurilor este influențată de factori obiectivi, precum cererea și oferta, costurile de producție și transport, nivelul taxelor, fluctuațiile internaționale sau balanța de importuri și exporturi. Consiliul nu are atribuții de a stabili, plafona sau modifica prețuri, și nici nu poate sancționa companiile doar pentru că își majorează prețurile.

Totuși, autoritatea de concurență monitorizează cu atenție piața și intervine în cazul identificării unor practici anticoncurențiale, precum înțelegeri între concurenți privind fixarea prețurilor sau abuzul de poziție dominantă. În acest moment, Consiliul analizează situația de pe piața cărnii de porc pentru a detecta eventuale semnale care ar putea indica astfel de comportamente ilegale.

„Îndemnăm producătorii, comercianții și consumatorii să ne sesizeze orice comportament suspect. Vom interveni acolo unde legea ne permite”, se menționează în comunicatul oficial.

Consiliul Concurenței reiterează că își menține angajamentul de a asigura o piață corectă și competitivă, în beneficiul consumatorilor și al unei economii sănătoase.