Moldovenii vor avea carduri europene de sănătate și acces la medicina transfrontalieră. Care e diferența?

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) elaborează cadrul normativ care să prevadă acordarea asistenței medicale în baza unui card european de sănătate. Ion Dodon, directorul general al CNAM, a declarat în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive că autoritățile și-au propus să finalizeze procesul de racordare a legislației până în decembrie 2025.

„Cardul european de sănătate presupune că un cetățean al Republicii Moldova poate solicita pentru o perioadă scurtă de timp un card care să îi asigure asistență medicală urgentă pe teritoriul unui alt stal al Uniunii Europene. CNAM va chita plata pentru aceste servicii medicale de urgență efectuate în străinătate. La fel, un cetățean al unui stat membru al UE va putea să primească, în caz de urgență, asistență medicală pe teritoriul țării noastre dacă dispune de un astfel de card”, a mai spus Ion Dodon.

Potrivit directorului general CNAM, cardul european de sănătate poate asigura accesul la serviciile medicale pe o perioadă de câteva luni în caz de urgență. Situațiile programate vor face parte din medicina transfrontalieră care prevede internarea la alegerea cetățeanului, dar conform prevederilor legale.

„Cetățeanul își poate alege singuri o instituție medicală pe care o consideră mai sigură și mai bună pentru el pe teritoriul altui stat al Uniunii Europene. El va solicita o aprobare din partea CNAM. După tratament, pacientul va prezenta o notă de plată și CNAM îi va restitui banii pentru tratamentul efectuat dacă acesta ar fi avut loc într-o instituție medicală din țară. Dacă serviciul va fi mai scump, atunci diferența o va achita cetățeanul din resursele proprii”, a menționat Ion Dodon.

El a adăugat că Guvernul urmează să adopte acte normative care vor stabili tipurile de servicii medicale acordate în străinătate și condițiile de acces la ele. Totodată, CNAM va institui un punct focal care va gestiona cererile de programare pentru asistență medicală pe teritoriul altui stat și de achitare pentru serviciile medicale primite peste hotare.

#card european #proces de aderare #CNAM #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorul chinez de automobile BYD a preluat totalitatea acţiunilor la un joint venture din China cu grupul german Mercedes-Benz Group AG, pe măsură ce un număr din ce în ce mai mare de constructori străini îşi reduc expunerea pe cea mai mare piaţă auto din lume, transmite Bloomberg.

BYD a preluat restul de 10% din acţiunile la joint venture-ul Denza pe care nu le deţinea încă, a informat producătorul de automobile electrice într-un comunicat de presă difuzat luni seara, fără a oferi detalii legate de valoarea tranzacţiei.

Decizia pune capăt unui parteneriat care durează de 13 ani şi vine într-un moment în care există tensiuni comerciale între China şi Europa, pe măsură ce Comisia Europeană vrea să impună tarife suplimentare, de până la 36,3%, pentru automobilele electrice importate din China.

Joint venture-ul Denza, un producător de automobile electrice şi hibride din segmentul premium, a fost înfiinţat de BYD şi Mercedes în 2011, când fiecare dintre cei doi parteneri deţinea o participaţie de 50%. Vânzările slabe ale acestui joint venture au convins Mercedes să îşi reducă participaţia, până la 10%, în 2021.

Decizia de a ieşi din acţionariatul joint venture-ului Denza se adaugă provocărilor cu care se confruntă Mercedes, care are dificultăţi în a creşte în China, care timp de mai mulţi ani a fost una din pieţele auto cu cel mai puternic ritm de creştere din lume. Cheltuielile pe articole de lux în China au fost serios afectate de criza din sectorul imobiliar şi încetinirea economică. În paralel, intensificarea războiului preţurilor între producătorii chinezi de automobile electrice a dus la diminuarea cotei de piaţă pentru producătorii auto străini, astfel că Porsche, Ferrari şi BMW au raportat o diminuarea a vânzărilor în China la începutul anului.