Producția de grâu din regiunea Mării Negre se prăbușește! Moldova resimte scăderea prețurilor în plină criză agricolă

Conform raportului USDA din august, deși producția globală de grâu pentru sezonul 2024/2025 este prognozată să atingă 796 de milioane de tone, în creștere față de cele 789 de milioane de tone din sezonul trecut, această majorare este alimentată în principal de creșterile înregistrate în SUA și Australia. În schimb, țările din vecinătatea Republicii Moldova, precum Uniunea Europeană, Ucraina și Rusia, se confruntă cu recolte mai mici comparativ cu sezonul precedent, ceea ce va crea un deficit regional de producție, se arată în analiza lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În Rusia, recolta de grâu este estimată să scadă la 83 de milioane de tone, de la 91,5 milioane de tone în sezonul precedent, din cauza randamentelor mai mici și a unei suprafețe însămânțate reduse. Condițiile meteorologice extreme, inclusiv înghețurile de primăvară și valurile de căldură din vară, au afectat negativ recolta din acest an.

În Uniunea Europeană, producția de grâu moale este prognozată să scadă la intervalul 116,5-128 milioane de tone, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 7 milioane de tone față de sezonul anterior. Aceasta ar putea fi cea mai mică recoltă din 2018. Problemele de calitate ale grâului european, în special în Franța și Germania, au contribuit la această scădere.

În Ucraina, USDA prognozează o recoltă de grâu de 21,6 milioane de tone pentru sezonul 2024/2025, în scădere de la 23 de milioane de tone din sezonul precedent, cu un randament mediu de 4,42 t/ha, față de 6 t/ha în sezonul trecut.

„În Republica Moldova, prețurile grâului alimentar au înregistrat scăderi în portul Giurgiulești, de la 3700 lei/tonă la începutul lunii august la 3500 lei/tonă la sfârșitul lunii, ca urmare a diminuării prețurilor de achiziție în portul Constanța. Prețul grâului la Constanța a scăzut de la 200 EUR/tonă la 189 EUR/tonă în aceeași perioadă, influențat de aprecierea euro față de dolar și de preferința marilor traderi europeni pentru grâul ucrainean, mai ieftin”, constată Rija.

Pe piața internă din Republica Moldova, prețul grâului alimentar în regiunile de procesare, cum ar fi Drochia, Florești și Măgdăcești, rămâne mai ridicat, situându-se între 3400 și 3500 lei/tonă cu TVA, susținut de valorile de tranzacționare ale făinii, care se vinde la 5500-5700 lei/tonă cu TVA. Se anticipează o creștere a prețului făinii după luna septembrie, pe fondul creșterii cererii.

Fermierilor li se recomandă să păstreze grâul, deoarece cererea din partea morilor va crește în lunile următoare. Se preconizează o lipsă de oferte pentru piețele din Orientul Mijlociu în timpul iernii, iar livrările din SUA și Australia vor fi limitate din cauza costurilor ridicate de logistică și a slăbiciunii dolarului american, ceea ce ar putea afecta profitabilitatea fermierilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #preturi #criză #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.