Fermierii moldoveni obțin acces la piața israeliană, dar roșiile lor încă nu au ajuns în UE după doi ani

Fermierii din Republica Moldova au acum posibilitatea de a exporta roșii proaspete în Israel, conform unui anunț făcut de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Însă în doi ani nu s-a exportat nicio roșie în UE de când agricultorii moldoveni au posibilitatea de a exporta fără taxe.

Pentru a exporta roșii în Israel, operatorii moldoveni trebuie să asigure că roșiile sunt originare din Republica Moldova, producția provine dintr-o țară recunoscută ca fiind indemnă de Bactrocera dorsalis, roșiile provin din locuri de producție protejate fizic împotriva dăunătorului Leptinotarsa decemlineata și au fost inspectate oficial înainte de expediere, fiind libere de acest dăunător. Inspecția trebuie să respecte standardul ISPM-31, cu un eșantion adecvat pentru a detecta un nivel de infestare de 0,5% la un nivel de încredere de 95%, fiecare lot exportat trebuie să fie însoțit de un Certificat fitosanitar, care confirmă respectarea cerințelor de import specificate, iar importatorul israelian trebuie să obțină un permis de import valabil pentru acest tip de marfă.

Niciun kilogram de roșii și usturoi și niciun litru de suc de struguri nu au ajuns pe piața europeană în 2 ani, de când agricultorii moldoveni pot exporta în UE șapte categorii de produse fără taxe vamale.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat, pe 18 iulie în 2022, un regulament care prevedea majorarea cantităților care pot fi exportate fără taxe în Uniunea Europeană pentru șapte produse agricole moldovenești: prune, struguri, mere, suc de struguri, cireșe, roșii și usturoi. Decizia a intrat în vigoare pe 24 iulie 2022 și a fost prelungită de atunci de două ori: pe 14 iulie 2023 și pe 13 mai 2024.

Această măsură a UE a servit drept sprijin pentru producătorii agricoli, în contextul în care căile lor comerciale au fost blocate în urma declanșării de Rusia a războiului în Ucraina.

La fel ca în 2022, anul trecut producătorii moldoveni nu au profitat pe deplin de această oportunitate și nu au exportat în UE fără a plăti taxe trei din cele șapte categorii de produse: usturoi, roșii și suc de struguri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rosii #export #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.