Seceta devastatoare din regiunea Mării Negre scumpește dramatic floarea-soarelui în Republica Moldova

Un nou raport al Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) din august subliniază efectele devastatoare ale secetei din regiunea Mării Negre, care a dus la o reducere globală a producției de floarea-soarelui cu 2,3 milioane de tone, până la 52,5 milioane de tone. Această scădere afectează semnificativ și Uniunea Europeană, unde producția a fost redusă cu 0,8 milioane de tone, ajungând la 10,15 milioane de tone, un nivel aproape identic cu cel din sezonul 2023/2024.

„În mod special, Ucraina și Rusia au înregistrat scăderi considerabile în producția de floarea-soarelui, iar impactul asupra pieței regionale și internaționale este inevitabil. Recolta Ucrainei a fost redusă cu 1 milion de tone, iar Rusia a înregistrat o scădere de 0,5 milioane de tone. În România, recolta de floarea-soarelui a scăzut la 2,41 milioane de tone, față de 3 milioane de tone în sezonul anterior, în mare parte din cauza lipsei precipitațiilor și a temperaturilor ridicate”, susține Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În Republica Moldova, potrivit lui Rija, efectele acestei crize agricole globale se resimt deja, prețurile la floarea-soarelui crescând atât pe piața internă, cât și în portul Giurgiulești. În nordul țării, prețurile au înregistrat o creștere de 9% comparativ cu începutul lunii august, atingând valori între 7600 și 7800 lei/tonă TVA inclus. În zona portului Giurgiulești, prețul a crescut cu 5-8%, ajungând la 8000 lei/tonă TVA inclus.

„Creșterea prețurilor se datorează atât ofertei reduse de pe piață, cât și competiției crescute pentru stocurile limitate de floarea-soarelui. Această situație ar putea avea consecințe grave asupra procesatorilor de ulei de floarea-soarelui, care se confruntă cu o scădere a profitabilității, în condițiile în care prețurile de vânzare nu acoperă costurile crescute ale materiilor prime”, a mai spus Rija.

Cu toate acestea, incertitudinea legată de evoluția prețurilor și de disponibilitatea stocurilor continuă să pună presiune asupra pieței, iar Republica Moldova, alături de celelalte țări din regiune, va trebui să găsească soluții pentru a face față acestor provocări economice și agricole.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #seceta #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.