BERD, după ce a preluat Portul Giurgiulești prin escrocherii, caută să-l vândă: Guvernul confirmă planurile de vânzare

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), actualul proprietar al Portului Internațional Liber de la Giurgiulești (PILG) ar fi în căutarea unui cumpărător. Potrivit unui comunicat al Guvernului, BERD poartă discuții cu mai mulți potențiali investitori din diverse țări, inclusiv România, Turcia, Regatul Țărilor de Jos și Danemarca.

În comunicatul Executivului se mai spune că la Giurgiulești funcționează două entități distincte de infrastructură portuară: PILG, care aparține BERD, și Portul de Stat, care este proprietatea statului Republicii Moldova. Nu există nicio discuție privind vânzarea Portului de Stat.

Guvernul României discută în ședința de astăzi un memorandum privind cumpărarea Portului Giurgiuleşti din Republica Moldova de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Achiziția ar urma să se facă prin intermediul Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa, societate comercială aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor de la București.

Premierul român, Marcel Ciolacu declara la sfârșitul lunii septembrie 2023, că România intenționează să cumpere Portul Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova. Această decizie survenea în contextul unui scandal de proprietate și legalitate, în care Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a preluat portul în urma unor acuzații de escrocherii la adresa fostului său angajat, Thomas Moser. Este vorba de delapidarea averii străine de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol.

Ulterior, BERD a venit cu o reacție și a spus că nu intenționează să vândă Portul Giurgiulești.

Sechestru și dosar penal

În iunie 2022, a apărut informația că, la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), judecătorul de instrucție a impus sechestru în sumă ce depășește 150 milioane lei pe active care formează capitalul social al companiei Danube Logistics, care gestionează Portul Internațional Liber Giurgiulești.

Mathias von Tucher, directorul Danube Logistics SRL, a calificat acest sechestru drept „o expropriere a BERD-ului”. Potrivit Procuraturii, cauza penală datează din 2020 și vizează delapidarea averii străine de către foști factori de decizie din compania Bemol „și ține de acțiuni pretins ilegale care au stat la baza preluării gestionării portului”.

„Drept rezultat al investigațiilor, în iunie 2022, o persoană cu rol de factor de decizie a fost pusă sub învinuire de către procurorii PCCOCS, persoană care pe parcursul urmăririi penale se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii”, preciza Procuratura.

Este vorba de Thomas Moser, care a fost până în mai 2021 beneficiar final al Danube Logistics, operatorul PILG, administrată de el până în 2019.

Fostul angajat BERD Thomas Moser, pus sub învinuire

Fostul administrator Thomas Moser, care s-a aflat la cârma portului Giurgiulești până în anul 2021 a fost pus sub învinuire de către procurorii PCCOCS în vara anului 2022, fiind acuzat de delapidarea averii străine. Ultima dată acesta se afla în Austria.

Conflictul de la Portul Giurgiulești a apărut atunci când Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu sediul în Londra, a preluat Portul Internațional Giurgiulești în mai 2021, de la Thomas Moser, un fost bancher BERD care era administratorul portului și odată devenind proprietarul acestuia, a fost implicat într-o dispută juridică cu proprietarul inițial din Azerbaijan Rafig Aliyev.

Aliyev, prin intermediul companiei sale Bemol, care este un important operator de stații PECO din Moldova, se judecă cu BERD în instanțele civile din Moldova. El a făcut, de asemenea, acuzații penale pentru infracțiunile de fals împotriva avocaților și altor agenți ai băncii, precum și împotriva lui Moser, acuzândul de delapidare. Ambele cazuri sunt investigate de procurorii din Moldova.

Portul Giurgiulești cumpărat cu 344 de dolari și vândut cu 1000 de euro

La mijlocul anului 2020, BERD era creditorul Danube Logistics SRL împreună cu MAIB. Tot la acea vreme, pentru a prelua controlul asupra PILG era în căutare de soluții. Una dintre aceste soluții a fost controversata modificare în regim de urgență a legislației privind spălarea banilor – proiect promovat în iulie 2020 de Guvernul Chicu pentru a ajuta BERD.

Atunci documentul în final nu a mai ajuns a fi votat în lectură finală, din cauza scandalului iscat. În circumstanțele create, BERD, împreună cu administrația Danube Logistics, avocați și alte persoane au încercat să identifice noi soluții. Una dintre acestea era preluarea de către BERD a controlului asupra grupului Danube Logistics.

Începând cu 2014, au fost inițiate mai multe procese cu referire la portul Giurgiulești și împotriva lui Thomas Moser, care la acea perioadă era mandatar împuternicit al grupului de firme Bemol Retail SRL, Bemol Refinery SRL, Danube Logistics SRL și, în același timp, era administrator al Bemol Retail SRL. În cadrul proceselor a fost solicitată recuperarea daunelor cauzate de fraudă în perioada de administrare a companiei Bemol Retail SRL și în legătură cu tranzacția de vânzare cumpărare, în urma căreia Thomas Moser s-a declarat în 2011 proprietarul operatorului portul Giurgiulești, suma tranzacției fiind de doar 344 de dolari SUA.

La 19 mai 2021, BERD a anunțat prin intermediul unui comunicat de presă că pe data de 7 mai 2021 a achiziționat grupul de companii Danube Logistics, devenind astfel singurul beneficiar final al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG). Totodată, BERD nu a comunicat detalii privind forma juridică și suma tranzacției. Din registrul oficial al întreprinderilor din Cipru, aflăm că într-adevăr pe data de 7 mai 2021, BERD a devenit noul proprietar al companiei Thomo Invest Ltd, iar suma tranzacției a constituit 1000 de Euro.

Astfel, BERD a cumpărat cu 1000 de Euro un obiectiv economic de importanță strategică națională, în care până la moment s-au investit peste 50 de milioane de Euro.

Anunțul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind achiziția grupului de companii Danube Logistics, devenind astfel unicul beneficiar final al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), a provocat mai multe reacții negative din partea specialiștilor și a politicienilor, care însă au fost mult mai anemice în comparație cu alte cazuri asemănătoare. Totodată, nu a comentat în niciun fel acuzațiile că folosește scheme cu offshor-uri și operează în acest caz de o manieră netransparentă și practic ilegală, ignorând vădit Guvernul și autoritățile Republicii Moldova.

Tranzacția a avut loc în timp ce acțiunile Danube Logistics SRL se află sub sechestru judiciar în vederea executării hotărârii judecătorești definitive și cu încălcarea obligațiilor impuse de Acordul Investițional, care prevede acceptul obligatoriu al Guvernului Republicii Moldova pentru orice tranzacție de înstrăinare a portului sau a cotelor părți ale acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#giurgiuleti #vinzare #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.