Dosarul portului Giurgiulești: Procurorii anunță despre aplicarea unui sechestru în valoare de peste 150.000.000 lei

30 Iun. 2022, 12:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Iun. 2022, 12:07 // Actual //  bani.md

Procurorii anunță despre aplicarea unui sechestru în valoare de peste 150.000.000 lei. Mai exact, cauza penală datează din 2020 și vizează delapidarea averii străine de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol.

„Cauza penală ține de acțiuni pretins ilegale care au stat la baza preluării gestionării portului. Drept rezultat al investigațiilor, în iunie 2022, o persoană cu rol de factor de decizie a fost pusă sub învinuire de către procurorii PCCOCS, persoană care pe parcursul urmăririi penale se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii”.

Sechestrul aplicat are ca scop prevenirea înstrăinării bunurilor și asigurarea reparării prejudiciului cauzat. Acțiunile de urmărire penală continuă, în vederea investigării întregului spectru infracțional vizat de dosarul penal, cu ulterioara informare a publicului despre rezultatele obținute.

Acesta nu este unicul dosar penal.

Potrivit unei investigații Reporter, Procurorii din Republica Moldova investighează potențiale fraude în care sunt implicați cei mai importanți finanțatori de dezvoltare din Europa în legătură cu o dispută juridică în jurul singurului port al țării.

Conflictul a apărut atunci când Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu sediul în Londra, a preluat Portul Internațional Giurgiulești în mai 2021, de la Thomas Moser, un fost bancher BERD care era administratorul portului și odată devenind proprietarul acestuia, a fost implicat într-o dispută juridică cu proprietarul inițial din Azerbaijan Rafig Aliyev.

Aliyev, prin intermediul companiei sale Bemol, care este un important operator de stații PECO din Moldova, se judecă cu BERD în instanțele civile din Moldova. El a făcut, de asemenea, acuzații penale pentru infracțiunile de fals împotriva avocaților și altor agenți ai băncii, precum și împotriva lui Moser, acuzândul de delapidare. Conform dezvăluirilor Reporter ambele cazuri sunt investigate activ de procurorii din Moldova.

„Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale efectuează cercetări penale” în două anchete separate legate de plângerile din partea companiei Bemol cu ​​privire la port, a declarat purtătorul de cuvânt al instituției pentru Reporter într-o scrisoare din 7 iunie 2022. Prima anchetă se referă la un presupus caz de delapidare și formare a unui grup infracțional organizat care datează din 2020 și a doua anchetă din 2021 de presupusă falsificare care implică două sau mai multe persoane, arată scrisoarea și alte acte juridice obținute în diferite intervale de timp de către Reporter.

Un executor judecătoresc și un notar public care acționează pentru BERD au fost numiți ca potențiali autori ai falsului într-o scrisoare a procurorilor datată din iulie 2021 și văzută de Reporter, însă, deoarece nu au fost aduse acuzații oficiale, Reporter nu dezvăluie numele celor doi. În presa locală și în actele judiciare, Moser a fost deja acuzat public de delapidare, însă acesta nu a fost acuzat oficial și a comunicat Reporter că este nevinovat.

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.