R. Moldova urmează să beneficieze de mai multe fonduri de preaderare, ce vor îmbunătăți nivelul de trai al cetățenilor

03 Sept. 2024, 11:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Sept. 2024, 11:21 // Actual //  bani.md

Odată cu înregistrarea progreselor în implementarea reformelor convenite cu Uniunea Europeană, Republica Moldova urmează să beneficieze de mai multe fonduri de preaderare, ce vor ajuta Chișinăul să realizeze reformele fundamentale și să îmbunătățească nivelul de trai al fiecărui cetățean, susțin Vasile Grădinaru, deputat PAS şi președintele Camerei de Comerț și Industrie Moldova-China, Boris Foca, invitați ai emisiunii „Punctul pe AZi”, de la TVR MOLDOVA.

„Integrarea în UE nu înseamnă că am luat R. Moldova și am dus-o undeva geografic, asta înseamnă unificarea condițiilor de trai în R. Moldova cu cele din UE și iată proiectele care vin să fie finanțate și implementate în R. Moldova trebuie să fie tocmai în acest sens și scop. Ajutorul UE nu pot fi limitat doar la proiecte de infrastructură, ele sunt un ansamblu de măsuri economice ce ne ajută la activitatea statului în sine până la securitatea pe termen lung”, a spus deputatul PAS, Vasile Grădinaru.

„Sunt ferm convins că R. Moldova va face, în scurt timp, parte din marea familie europeană, vom accede la fondurile structurale de care avem foarte mult nevoie și cred că deja un prim pas la acele fonduri de preaderare va fi o undă verde, ca o gură de oxigen pentru întreaga economie a R. Moldova, ceea ce va permite ca să creăm condiții pentru a ne dezvolta noi ca și societate, pentru a crea condiții favorabile și pentru potențiali investitori și de a-i face pe toți cetățenii țării să se simtă bine aici la ei acasă”, a afirmat Boris Foca, președintele Camerei de Comerț și Industrie Moldova-China.

Totodată, el este de părere că odată ce R. Moldova ar putea beneficia de fondurile de preaderare, ar trebui inițiate campanii de informare pentru ca cei care își doresc să acceseze aceste fonduri, campanii în cadrul cărora să li se explice pașii de pregătire și aplicare a unui proiect.

„Nivelul de informare a populației trebuie să crească legat de fonduri, legat de a scrie, de tipajul cum se scrie un proiect pentru a accede la fondurile de preaderare sau în general din UE. Cred că și acest val de informare ar trebui să fie foarte ridicat, exact pentru a contracara acele modalități că nu se execută sau se fac anumite erori în depunerea dosarelor pentru finanțare”, a spus Boris Foca.

Pe de altă parte deputatul PAS, Vasile Grădinaru, susține că unul dintre scopurile autorităților este creșterea capacității administrative a instituțiilor statului.

„Prin Programul „Satul european” noi nu doar că am reușit să aducem multe proiecte pentru cetățeni în teritoriu, dar, de fapt, exersăm și modalitatea de accedere la fonduri pentru că ideea și modalitatea de lucru este aceeași. Poate fi birocratic puțin diferit, formularele puțin diferite, dar ideea și conceptul este același și când omul are deprinderea de a elabora niște proiecte, de a le depune și de a le executa în termenii și condițiile stabilite atunci el va putea absorbi aceste fonduri și luăm și exemplul României și a altor state că atunci când au avut această disponibilitate de a atrage aceste fonduri nu le-au valorificat din lipsă de capacitate. Sarcina primă a noastră e să ne pregătim către prima etapă administrativă. A doua etapă trebuie să știm fiecare dintre noi să ne setăm prioritățile. Lucrul esențial care trebuie să îl înțeleagă fiecare administrator, primar, să seteze corect prioritățile pliate pe necesitățile localității, nu pe cele personale. După care trebuie să știm să executăm aceste proiecte pentru care am aplicat ca să fie executate întocmai.  Cel mai important e ca toate investițiile care vin să vină în scopul uniformizării condițiilor de trai în R. Moldova ca în UE. Integrarea în UE nu înseamnă că am luat R. Moldova și am dus-o undeva geografic, asta înseamnă unificarea condițiilor de trai în R. Moldova cu cele din UE și iată proiectele care vin să fie finanțate și implementate în R. Moldova trebuie să fie tocmai în acest sens și scop”, a spus deputatul PAS, Vasile Grădinaru.

Boris Foca s-a referit, în cadrul emisiunii, și la condițiile în care un investitor străin ar putea veni și rămâne în R. Moldova. „Avem nevoie de o legislație prietenoasă pentru investitori, cu cât suntem mai birocratici asta sperie, trebuie să fie mai lejer, mai puține bariere birocratice pentru a-ți putea dezvolta o afacere, digitalizarea proceselor, sunt niște procese care sunt deja sunt începute în R. Moldova și trebuie să recunoaștem acest fapt doar că trebuie finalizate cu brio. Un alt punct ar fi justiția, nici un investitor mare nu îți vine într-o țară unde înțelege că nu există un stat de drept de facto și acea reformă a justiției de care se tot vorbește ea trebuie finalizată cu brio. Și cred că punctul trei ar fi accesul la forța de muncă, avem nevoie stringentă de forță de muncă, vedem că ceea ce este nu are capacitatea de a face față necesarului, trebuie să facem o etapă de liberalizare în piața muncii”, a spus Boris Foca.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Aug. 2026, 16:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Aug. 2026, 16:51 // Actual //  Grîu Tatiana

15 încăperi nelocuibile, cu o suprafață totală de aproximativ 646,6 metri pătrați, gestionate de Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, ar putea fi scoase la privatizare prin licitație. Propunerea de includere a acestor bunuri în lista proprietăților de stat supuse privatizării a venit din partea Aeroportului, printr-un demers transmis Agenției Proprietății Publice la 16 iunie 2026.

Spațiile, indicate ca subsoluri, sunt amplasate în blocuri de locuințe din Chișinău, în special în sectorul Botanica, pe bulevardele Dacia 71/2 și 73/2, dar și pe strada Calea Ieșilor, 45. Cea mai mare încăpere din listă are 258,7 metri pătrați și se află pe strada Calea Ieșilor, 45.

Printre celelalte spații se regăsesc încăperi de 53,4 metri pătrați, 53,2 metri pătrați și 52 de metri pătrați, dar și spații mult mai mici, de aproximativ 15–17 metri pătrați. Toate sunt prevăzute pentru vânzare prin licitație.

Motivul este unul simplu: aceste spații nu sunt necesare activității Aeroportului. Documentul precizează că ele nu se află în perimetrul operațional al Aeroportului Internațional Chișinău, pe platforma aeroportuară sau pe terenul aferent și nu au fost, nu sunt și nu urmează să fie utilizate pentru activități operaționale, de producție ori comerciale.

În plus, încăperile nu fac parte din bunurile depuse în capitalul social al întreprinderii, iar menținerea lor în gestiunea Aeroportului nu mai este considerată justificată din punct de vedere funcțional. APP susține că înstrăinarea acestor spații nu va afecta integritatea patrimoniului întreprinderii și nici activitatea aeroportuară.

Proiectul nu stabilește deocamdată prețurile de pornire și nici data licitațiilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!