Încrederea investitorilor scade în cea de-a doua mare economie a lumii

Băncile de investiţii îşi reduc previziunile de creştere pentru China, considerând că Beijingul riscă să nu îşi atingă ţinta oficială de aproximativ 5%, pe măsură ce încrederea scade în cea de-a doua mare economie a lumii, scrie FT.

Bank of America şi-a redus miercuri prognoza de la 5% la 4,8%, iar banca canadiană de investiţii TD Securities a redus-o de la 5,1% la 4,7%. Mişcările au urmat unei reduceri UBS săptămâna trecută şi unei serii de reduceri similare pe parcursul verii.

Economiştii de la Citi au avertizat săptămâna aceasta că ţinta oficială de creştere a Beijingului – care este cea mai scăzută din ultimele decenii, de „aproximativ 5%” – „ar putea fi în pericol”, adăugându-se preocupărilor crescânde cu privire la traiectoria economiei Chinei, în timp ce factorii de decizie politică se confruntă cu o încetinire prelungită a sectorului imobiliar şi cu încrederea scăzută a consumatorilor şi investitorilor.

Prognoza mediană pentru creşterea anuală a produsului intern brut a zeci de economişti intervievaţi de Bloomberg a scăzut la 4,8 %, faţă de 4,9 % la jumătatea lunii august. Anul trecut, China a înregistrat o creştere de 5,2 %, în conformitate cu previziunile.

Analiştii Bank of America au declarat că motorul de creştere al Chinei a fost „sputtering” în al doilea şi al treilea trimestru, adăugând că economia „continuă să se lupte cu o problemă de încredere”.

Timp de decenii, creşterea PIB-ului Chinei a atins cu uşurinţă ţinta guvernului, care este anunţată la începutul fiecărui an în cadrul unei reuniuni a parlamentului. Dar, în urma pandemiei Covid, cifra a atras o examinare atentă.

„Cred că [motivul] pentru care a dobândit acum o importanţă sporită este [că] există în mod evident riscuri de scădere a creşterii”, a declarat Frederic Neumann, economist şef pentru Asia la HSBC, care se aşteaptă la o creştere de 4,9 %. „Prin prezentarea obiectivului de creştere, ancorezi aşteptările pe piaţă”.

Acesta a adăugat că există „puţine îndoieli” că factorii de decizie chinezi ar putea conduce creşterea spre 5 %, având în vedere „controlul puternic asupra economiei”.

Creşterea mai slabă decât se aştepta în al doilea trimestru, de 4,7 % în iulie, a declanşat o serie de reduceri ale previziunilor. Goldman Sachs, Citi şi Barclays şi-au redus în iulie ţintele de creştere pentru întregul an la 4,9, 4,8 şi, respectiv, 4,8 %, faţă de 5 %. JPMorgan se aşteaptă la o creştere de 4,6 %.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#investitori #economie #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.