Compania aeriană cu pierderi de milioane de euro mai lansează o cursă spre Chișinău, de la Vilnius

Compania aeriană airBaltic, cunoscută pentru dificultățile financiare, a anunțat lansarea unei noi rute între Vilnius și Chișinău, orașul de baștină al operatorului aerian. Noua cursă va fi operată săptămânal, în fiecare zi de miercuri.

Această rută este a doua destinație baltică deservită de airBaltic din Republica Moldova, după ce compania a inaugurat în primăvara acestui an ruta Chișinău-Riga.

În primul semestru al anului 2024, airBaltic a raportat o pierdere netă de 88,8 milioane EUR, comparativ cu un profit de 14,6 milioane EUR în aceeași perioadă a anului precedent. Compania low-cost, controlată de statul leton, a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ jumătate de miliard de euro, de trei ori mai mare decât în 2021, dar încă sub nivelul anterior pandemiei.

În ultimii cinci ani, airBaltic a acumulat pierderi totale de circa 480 milioane de euro. Fără infuziile de capital din partea statului, compania nu ar fi reușit să supraviețuiască, conform presei de specialitate.

În prezent, airBaltic conectează regiunea Mării Baltice cu peste 70 de destinații din Europa și Orientul Mijlociu. Compania deține cea mai mare flotă de Airbus A220 din lume și operează peste 130 de rute din Riga, Tallinn, Vilnius, Tampere și, sezonier, Gran Canaria, oferind conexiuni extinse în Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și regiunea Caucaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#airbaltic #vilnius #cursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gradul de economisire al populației din Republica Moldova rămâne redus, arată cele mai noi date ale Băncii Naționale. Conform sondajului, 74,7% dintre respondenți declară că nu au reușit să economisească nimic în ultimele șase luni, ceea ce confirmă fragilitatea situației financiare a gospodăriilor și presiunile persistente asupra bugetelor familiale.

Printre cei care totuși reușesc să economisească, preferințele continuă să se orienteze către forme tradiționale și puțin productive. 57,1% își păstrează economiile în numerar, iar 46,1% în conturi curente bancare, ambele opțiuni având randamente minime sau inexistente. Doar 9,1% aleg depozitele la termen, 3,1% asigurările de viață, 4,7% investițiile imobiliare, iar 2% valorile mobiliare, indicând un apetit redus pentru instrumente financiare mai sofisticate sau generatoare de venit.

Percepția asupra siguranței depozitelor bancare rămâne împărțită. 31,1% dintre respondenți cred că economiile sunt „parțial sigure” în băncile moldovenești, în timp ce 29% le consideră sigure sau foarte sigure, iar 25,4% spun că sunt nesigure sau foarte nesigure, o diferență ce reflectă niveluri variate de încredere după șocurile financiare din ultimul deceniu.

Scopurile pentru care oamenii economisesc nu s-au schimbat esențial. 54,7% pun bani deoparte pentru situații neprevăzute, iar 45,7% pentru investiții în copii, nepoți sau rude. Alte motivații includ cumpărături planificate pe termen scurt (42,9%), teama unei deteriorări a situației financiare (33,1%), obiectivele pe termen lung (28,3%) și investițiile în active rentabile (10,2%).