Compania aeriană cu pierderi de milioane de euro mai lansează o cursă spre Chișinău, de la Vilnius

04 Sept. 2024, 14:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Sept. 2024, 14:13 // Actual //  bani.md

Compania aeriană airBaltic, cunoscută pentru dificultățile financiare, a anunțat lansarea unei noi rute între Vilnius și Chișinău, orașul de baștină al operatorului aerian. Noua cursă va fi operată săptămânal, în fiecare zi de miercuri.

Această rută este a doua destinație baltică deservită de airBaltic din Republica Moldova, după ce compania a inaugurat în primăvara acestui an ruta Chișinău-Riga.

În primul semestru al anului 2024, airBaltic a raportat o pierdere netă de 88,8 milioane EUR, comparativ cu un profit de 14,6 milioane EUR în aceeași perioadă a anului precedent. Compania low-cost, controlată de statul leton, a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ jumătate de miliard de euro, de trei ori mai mare decât în 2021, dar încă sub nivelul anterior pandemiei.

În ultimii cinci ani, airBaltic a acumulat pierderi totale de circa 480 milioane de euro. Fără infuziile de capital din partea statului, compania nu ar fi reușit să supraviețuiască, conform presei de specialitate.

În prezent, airBaltic conectează regiunea Mării Baltice cu peste 70 de destinații din Europa și Orientul Mijlociu. Compania deține cea mai mare flotă de Airbus A220 din lume și operează peste 130 de rute din Riga, Tallinn, Vilnius, Tampere și, sezonier, Gran Canaria, oferind conexiuni extinse în Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și regiunea Caucaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.