Cine aduce cei mai mulți bani în economia Republicii Moldova?

La sfârșitul lunii martie 2024, valoarea financiară netă a economiei naționale a atins -103,5 miliarde lei, marcând o creștere față de valoarea de -107,5 miliarde lei înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut. Această creștere reflectă dinamica pozitivă generală, însă sectorul societăților comerciale nefinanciare continuă să fie principalul debitor al economiei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Sectorul gospodăriilor populației rămâne creditorul net al economiei naționale, cu o valoare financiară netă de 236,3 miliarde lei, în creștere cu 3,2% față de valoarea de 229,0 miliarde lei la sfârșitul anului 2023. Aceasta indică o consolidare a poziției financiare favorabile a sectorului gospodăriilor.

În contrast, sectorul societăților comerciale nefinanciare a înregistrat cea mai mare valoare financiară netă debitoare, de -288,9 miliarde lei la 31 martie 2024, în creștere cu 2,7% comparativ cu perioada anterioară. Această valoare negativă a avut cel mai semnificativ impact asupra economiei naționale, contribuind negativ cu -7,1 puncte procentuale la valoarea financiară netă globală.

De asemenea, valoarea financiară netă negativă a administrației publice s-a redus cu 10,8%, ajungând la -31,2 miliarde lei, iar valoarea negativă a societăților financiare a scăzut cu 2,5%, la -19,7 miliarde lei.

Raportul dintre valoarea financiară netă a economiei naționale și produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 1,7 puncte procentuale față de 31 decembrie 2023, stabilindu-se la -34,1%. Această scădere reflectă ajustările economice și financiare în contextul evoluțiilor recente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #credit #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.