Cine aduce cei mai mulți bani în economia Republicii Moldova?

La sfârșitul lunii martie 2024, valoarea financiară netă a economiei naționale a atins -103,5 miliarde lei, marcând o creștere față de valoarea de -107,5 miliarde lei înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut. Această creștere reflectă dinamica pozitivă generală, însă sectorul societăților comerciale nefinanciare continuă să fie principalul debitor al economiei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Sectorul gospodăriilor populației rămâne creditorul net al economiei naționale, cu o valoare financiară netă de 236,3 miliarde lei, în creștere cu 3,2% față de valoarea de 229,0 miliarde lei la sfârșitul anului 2023. Aceasta indică o consolidare a poziției financiare favorabile a sectorului gospodăriilor.

În contrast, sectorul societăților comerciale nefinanciare a înregistrat cea mai mare valoare financiară netă debitoare, de -288,9 miliarde lei la 31 martie 2024, în creștere cu 2,7% comparativ cu perioada anterioară. Această valoare negativă a avut cel mai semnificativ impact asupra economiei naționale, contribuind negativ cu -7,1 puncte procentuale la valoarea financiară netă globală.

De asemenea, valoarea financiară netă negativă a administrației publice s-a redus cu 10,8%, ajungând la -31,2 miliarde lei, iar valoarea negativă a societăților financiare a scăzut cu 2,5%, la -19,7 miliarde lei.

Raportul dintre valoarea financiară netă a economiei naționale și produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 1,7 puncte procentuale față de 31 decembrie 2023, stabilindu-se la -34,1%. Această scădere reflectă ajustările economice și financiare în contextul evoluțiilor recente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #credit #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.