Presiuni și atacuri asupra SRL „Gările Auto Moderne” în urma preluării forțate de către APP

După ce SRL „Gările Auto Moderne” a fost preluată forțat de către Agenția Proprietății Publice (APP), în urma unui atac raider orchestrat de autoritățile statului, noi suspiciuni și îngrijorări apar în legătură cu presiunile exercitate asupra companiei și a instanțelor de judecată. Conform surselor, există bănuieli rezonabile că se pregătesc noi atacuri asupra companiei, iar presiunile ar fi coordonate din instituțiile statului, se arată în declarația SRL „Gările Auto Moderne”.

„Un episod recent din presa de la Chișinău întărește aceste temeri. Astăzi, a apărut informația conform căreia judecătorul Serafim Vasilache a demisionat, după ce i s-a cerut să emită o hotărâre judecătorească ilegală, prin intermediul Liviei Mitrofan, președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. Dat fiind că Livia Mitrofan este specializată în cauze de contencios administrativ, există suspiciuni că ar putea exercita presiuni și asupra judecătorului Gheorghe Stratulat, care examinează cazul contestării preluării forțate a gărilor auto de către stat”, se mai arată în mesajul companiei.

Un alt indiciu că asupra instanței ar putea fi exercitate presiuni este faptul că cererea depusă pe 19 august 2024 privind suspendarea executării ordinului APP nr. 241 din 12 august 2024 nu a fost încă examinată, în ciuda urgenței acestei chestiuni. Se crede că amânarea este legată de căutarea unor metode de influențare a soluției finale.

Compania SRL „Gările Auto Moderne” și reprezentanții săi își exprimă îngrijorarea cu privire la corectitudinea procesului de judecată, temându-se că presiunile exercitate asupra judecătorilor ar putea duce la o hotărâre nedreaptă, în favoarea Agenției Proprietății Publice și împotriva intereselor companiei.

Această situație ridică semne de întrebare cu privire la independența justiției și la corectitudinea procesului în cazul disputelor dintre entități private și stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#garile #raider #APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.