Cursa cipurilor: China ocolește restricţiile de export ale SUA şi obţine cipurile Nvidia la preţuri foarte mici

07 Sept. 2024, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Sept. 2024, 10:21 // Actual //  bani.md

Costul închirierii serviciilor cloud care utilizează cele mai avansate cipuri Nvidia pentru inteligenţa artificială este mai mic în China decât în SUA, ceea ce sugerează că aceste procesoare avansate ajung cu uşurinţă pe piaţa chineză, în pofida restricţiilor de export impuse de Washington, raportează Financial Times.

Potrivit companiilor şi clienţilor care au vorbit cu Financial Times, patru mici furnizori chinezi de servicii cloud percep aproximativ 6 dolari pe oră pentru utilizarea unui server echipat cu opt procesoare Nvidia A100 într-o configuraţie de bază. Prin comparaţie, furnizorii mici de servicii cloud din SUA cer aproximativ 10 dolari pe oră pentru aceeaşi configuraţie.

Conform experţilor din industria inteligenţei artificiale şi a serviciilor cloud, preţurile mai mici din China sugerează că există o ofertă abundentă de cipuri Nvidia în această ţară şi că măsurile luate de SUA pentru a limita accesul la tehnologii de vârf sunt ocolite, raportează Financial Times.

Cipurile Nvidia A100 şi H100, care sunt uşor disponibile în China, se numără printre cele mai puternice acceleratoare de inteligenţă artificială şi sunt utilizate pentru antrenarea modelelor de limbaj mari, necesare aplicaţiilor de inteligenţă artificială. Compania Nvidia, cu sediul în Silicon Valley, a primit interdicţia de a livra cipurile A100 în China începând din toamna anului 2022 şi nu a avut niciodată permisiunea de a vinde cipurile H100 în această ţară.

Cu toate acestea, vânzătorii de cipuri şi start-up-urile tehnologice afirmă că aceste produse au fost relativ uşor de procurat. Cipurile A100 şi H100 sunt oferite deschis spre vânzare pe reţelele de socializare chineze şi pe site-uri de comerţ electronic precum Xiaohongshu şi Taobao (deţinut de Alibaba), dar şi pe pieţele de electronice, la preţuri puţin mai mari decât cele din alte ţări.

Marii furnizori de cloud din China, cum ar fi Alibaba şi ByteDance, care sunt cunoscuţi pentru fiabilitatea şi securitatea serviciilor lor, practică preţuri de două până la patru ori mai mari decât furnizorii locali mai mici pentru serverele echipate cu cipuri Nvidia A100, conform tarifelor prezentate de aceşti operatori şi de clienţi. După aplicarea reducerilor, cele două companii oferă pachete la preţuri comparabile cu cele ale Amazon Web Services, care percepe între 15 şi 32 de dolari pe oră. Alibaba şi ByteDance nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

„Companiile mari trebuie să respecte regulile, aşa că sunt dezavantajate. Ele nu vor să folosească cipuri obţinute prin contrabandă”, a declarat fondatorul unui start-up chinez. „Furnizorii mai mici sunt mai puţin preocupaţi de aceste aspecte.”

Acesta a estimat că există mai mult de 100.000 de procesoare Nvidia H100 în China, pe baza disponibilităţii lor pe scară largă pe piaţă. Fiecare cip Nvidia are aproximativ dimensiunea unei cărţi, ceea ce le face relativ uşor de transportat peste graniţe de către contrabandişti, subminând eforturile SUA de a limita progresele Chinei în domeniul inteligenţei artificiale.

„Noi ne-am cumpărat cipurile H100 de la o companie care le-a introdus ilegal din Japonia”, a declarat fondatorul unui start-up din domeniul automatizării, care a plătit aproximativ 500.000 Rmb (70.000 de dolari) pentru două plăci în acest an.

Nvidia a afirmat că îşi vinde procesoarele „în principal unor parteneri bine cunoscuţi… care lucrează cu firma pentru a se asigura că toate vânzările respectă normele de control al exporturilor din SUA”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.