Situaţia companiei Volkswagen este ''alarmantă'', avertizează directorul executiv

Directorul executiv al grupului auto Volkswagen a descris duminică situaţia acestei companii etalon pentru economia germană drept „alarmantă”, la câteva zile după anunţarea unui program de reduceri de costuri şi de închidere a unor uzine chiar în Germania primit cu indignare de angajaţi, relatează agenţia DPA.

Într-un articol scris în ediţia de duminică a publicaţiei Bild, directorul executiv al Volkswagen, Oliver Blume, a menţionat că se impun schimbări radicale pentru a asigura supravieţuirea acestui mare producător din industria auto. În timp ce vânzările de autovehicule sunt în scădere în Europa, noi concurenţi din Asia pătrund pe piaţa europeană. „Plăcinta s-a micşorat şi avem mai mulţi oaspeţi la masă”, a ilustrat Oliver Blume evoluţia pieţei auto europene.

Industria auto europeană se confruntă cu provocări fără precedent, „iar conjunctura economică s-a înrăutăţit din nou, mai ales pentru marca Volkswagen”, a insistat directorul executiv. Cu toate acestea, a promis el, Volkswagen nu va renunţa la producţia din Germania. „Suntem ferm angajaţi faţă de Germania ca locaţie (de producţie), întrucât Volkswagen a modelat generaţii întregi. Avem angajaţi ai căror bunici au lucrat la Volkswagen. Vreau ca nepoţii lor să poată lucra şi ei aici”, a asigurat Oliver Blume.

Grupul Volkswagen nu a închis niciodată o uzină în Germania şi ultima dată când a lichidat o unitate de producţie în afara acestei ţări a fost în anul 1988. Însă vânzările sub aşteptări au determinat managementul companiei să examineze reforme ample, cu reduceri de costuri şi posibile închideri de fabrici chiar în Germania, în timp ce sindicatele ameninţă cu acţiuni de protest.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Wolkswagen #dificultati #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.