În ce orașe europene vor să se mute milionarii? Clasamentul este condus de Paris, Berlin și Barcelona

09 Sept. 2024, 08:11
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
09 Sept. 2024, 08:11 // Bani și Afaceri //  bani.md

Milionarii au în vedere orașele europene pe măsură ce caută să se mute, iar Parisul e în topul preferințelor, arată un nou raport, citat de CNBC.

Aproximativ 83% dintre persoanele cu o avere netă ridicată – definite ca fiind cele care câștigă 1 milion de dolari sau mai mult – care se gândesc să se mute în altă țară preferă viața la oraș pentru oportunitățile culturale și economice pe care le oferă, se arată în Raportul Knight Frank privind stilul de viață european, publicat în această săptămână. În același timp, 17% au declarat că preferă locațiile rurale și stațiunile turistice pentru peisajele naturale și stilul de viață mai lent.

Potrivit raportului Knight Frank, primele cinci orașe europene în care persoanele cu averi mari se gândesc să se mute în 2024 sunt Paris, Berlin, Barcelona, Viena și Madrid.

Consultanții imobiliari Knight Frank au intervievat 700 de persoane cu averi nete ridicate din 11 țări diferite, inclusiv din Regatul Unit și SUA, cu privire la părerea lor despre cele mai atractive orașe și stațiuni europene. Acesta a clasificat 10 orașe și stațiuni pe baza „Monitorului stilului de viață european”, care le-a evaluat în funcție de cinci parametri-cheie: economia, calitatea vieții, mediul, infrastructura și mobilitatea, precum și capitalul uman.

Parisul a ocupat primul loc pe listă și s-a evidențiat în categorii precum economia și capitalul uman, care include factori precum universitățile, sediile corporative și investițiile culturale. Cu toate acestea, Londra – considerată adesea drept un centru pentru super-bogați – nici măcar nu a intrat în top cinci, ocupând locul șapte.

Henley & Partners, o companie de consultanță care urmărește tendințele în materie de migrație, afirmă că un număr record de 128 000 de milionari intenționează să se mute la nivel mondial în 2024, comparativ cu 120 000 în 2023, potrivit raportului Knight Frank.

În plus, 19% dintre persoanele cu valoare netă foarte mare – cele care au o avere de 30 de milioane de dolari sau mai mult – intenționează să solicite un al doilea pașaport sau să obțină cetățenia unei alte țări, a constatat Knight Frank.

Potrivit raportului, principalele priorități ale milionarilor atunci când se relochează sunt securitatea și confidențialitatea, urmate de ocuparea forței de muncă, taxe și educație.Generația Z și milenialii tind să prioritizeze ocuparea forței de muncă, în timp ce generațiile mai în vârstă sunt mai preocupate de fiscalitate.

„Securitatea și impozitarea sunt mai critice pentru HNWI [persoane cu averi nete mari] decât preocupările legate de viză atunci când se relochează.Având în vedere volatilitatea geopolitică în creștere și provocările legate de confidențialitate în era digitală, această concentrare nu este surprinzătoare”, se arată în raport.„Tensiunile geopolitice și schimbările de politică determină HNWI să se relocalizeze în jurisdicții mai favorabile”, a declarat în raport Kate Everett-Allen, șeful departamentului de cercetare rezidențială europeană al Knight Frank.„Retragerea rapidă a 1,5 miliarde CHF [franci elvețieni, sau 1,8 miliarde de dolari] de la Credit Suisse la sfârșitul anului 2022 de către deținătorii de conturi bogați a evidențiat cât de repede pot reacționa persoanele înstărite la riscurile financiare percepute.”Top 5.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Sept. 2026, 15:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 15:19 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania turcă ONUR Taahhüt Taşımacılık İnşaat Ticaret Ve Sanayi A.Ş., sancționată în acest an de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru o practică coluzivă într-un proiect din Ucraina, a câștigat un nou contract rutier în Republica Moldova. Firma va construi drumul de ocolire a orașului Cimișlia, investiție estimată la 43,3 milioane de euro și finanțată de Banca Europeană de Investiții.

Contractul pentru construcția noului sector al drumului M3 a fost semnat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în prezența vicepremierului Vladimir Bolea. Centura va avea peste 7 kilometri și va fi construită integral pe un traseu nou, în extravilanul orașului Cimișlia. Proiectul urmărește devierea traficului de tranzit, inclusiv a transportului greu, în afara zonei urbane. Ministerul a anunțat oficial proiectul la 22 septembrie.

Proiectul include construcția a două poduri și trei intersecții denivelate, precum și instalarea iluminatului rutier, parapetelor de protecție, marcajelor și semnalizării. Lucrările sunt planificate să dureze aproximativ doi ani și jumătate.

„M3 este un drum important pentru legătura dintre centrul și sudul țării, pe traseul Chișinău–Comrat–Giurgiulești–frontiera cu România. Pe această rută circulă atât transport de pasageri, cât și de mărfuri, iar noul drum de ocolire va face deplasarea mai eficientă”, a declarat Vladimir Bolea.

Licitația a fost organizată în cadrul programului „Moldova Roads III B”, finanțat de Banca Europeană de Investiții. Documentele BEI confirmă că procedura pentru construcția centurii Cimișlia este desfășurată de beneficiarul proiectului în conformitate cu regulile de achiziții ale băncii, BEI nefiind ea însăși parte a contractului.

Contractul vine însă la câteva luni după ce ONUR și 53 dintre subsidiarele sale au fost sancționate de BERD. Banca a anunțat o sancțiune totală de trei ani și trei luni, formată dintr-o perioadă de excludere de un an și trei luni de la proiectele finanțate de BERD, urmată de doi ani de neexcludere condiționată.

Investigația Oficiului de Conformitate al BERD a stabilit existența unei înțelegeri necorespunzătoare menite să asigure atribuirea unui contract către ONUR într-un proiect finanțat de bancă în Ucraina. BERD a calificat fapta drept „practică coluzivă”. Compania și-a recunoscut răspunderea și a cooperat cu anchetatorii, circumstanțe care au fost luate în calcul la stabilirea sancțiunii.

BERD precizează că, pe durata excluderii, ONUR și cele 53 de subsidiare nu sunt eligibile să participe la proiectele finanțate de instituție. Sancțiunea se califică și pentru mecanismul de excludere reciprocă între unele bănci multilaterale de dezvoltare.

Sancțiunea BERD nu a dus însă la excluderea ONUR din licitația pentru centura Cimișliei. Potrivit documentelor de evaluare ale procedurii, compania a declarat sancțiunile aplicate de alte instituții financiare, iar situația a fost analizată. Concluzia a fost că acestea nu se extind asupra contractului respectiv, finanțat de BEI, compania nefiind sancționată de Banca Europeană de Investiții.

Anterior, solicitat să comenteze situația, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că licitația este organizată potrivit procedurilor finanțatorului și că Ministerul Infrastructurii nu intervine în desemnarea companiei câștigătoare.

ONUR nu este la primul contract important în infrastructura rutieră din Republica Moldova. Compania turcă a executat anterior lucrările pe sectorul M3 Porumbrei–Cimișlia, finanțat de asemenea din surse externe. Noul contract îi asigură continuarea intervențiilor pe coridorul M3, de această dată prin construcția centurii propriu-zise a orașului Cimișlia.