În ce orașe europene vor să se mute milionarii? Clasamentul este condus de Paris, Berlin și Barcelona

Milionarii au în vedere orașele europene pe măsură ce caută să se mute, iar Parisul e în topul preferințelor, arată un nou raport, citat de CNBC.

Aproximativ 83% dintre persoanele cu o avere netă ridicată – definite ca fiind cele care câștigă 1 milion de dolari sau mai mult – care se gândesc să se mute în altă țară preferă viața la oraș pentru oportunitățile culturale și economice pe care le oferă, se arată în Raportul Knight Frank privind stilul de viață european, publicat în această săptămână. În același timp, 17% au declarat că preferă locațiile rurale și stațiunile turistice pentru peisajele naturale și stilul de viață mai lent.

Potrivit raportului Knight Frank, primele cinci orașe europene în care persoanele cu averi mari se gândesc să se mute în 2024 sunt Paris, Berlin, Barcelona, Viena și Madrid.

Consultanții imobiliari Knight Frank au intervievat 700 de persoane cu averi nete ridicate din 11 țări diferite, inclusiv din Regatul Unit și SUA, cu privire la părerea lor despre cele mai atractive orașe și stațiuni europene. Acesta a clasificat 10 orașe și stațiuni pe baza „Monitorului stilului de viață european”, care le-a evaluat în funcție de cinci parametri-cheie: economia, calitatea vieții, mediul, infrastructura și mobilitatea, precum și capitalul uman.

Parisul a ocupat primul loc pe listă și s-a evidențiat în categorii precum economia și capitalul uman, care include factori precum universitățile, sediile corporative și investițiile culturale. Cu toate acestea, Londra – considerată adesea drept un centru pentru super-bogați – nici măcar nu a intrat în top cinci, ocupând locul șapte.

Henley & Partners, o companie de consultanță care urmărește tendințele în materie de migrație, afirmă că un număr record de 128 000 de milionari intenționează să se mute la nivel mondial în 2024, comparativ cu 120 000 în 2023, potrivit raportului Knight Frank.

În plus, 19% dintre persoanele cu valoare netă foarte mare – cele care au o avere de 30 de milioane de dolari sau mai mult – intenționează să solicite un al doilea pașaport sau să obțină cetățenia unei alte țări, a constatat Knight Frank.

Potrivit raportului, principalele priorități ale milionarilor atunci când se relochează sunt securitatea și confidențialitatea, urmate de ocuparea forței de muncă, taxe și educație.Generația Z și milenialii tind să prioritizeze ocuparea forței de muncă, în timp ce generațiile mai în vârstă sunt mai preocupate de fiscalitate.

„Securitatea și impozitarea sunt mai critice pentru HNWI [persoane cu averi nete mari] decât preocupările legate de viză atunci când se relochează.Având în vedere volatilitatea geopolitică în creștere și provocările legate de confidențialitate în era digitală, această concentrare nu este surprinzătoare”, se arată în raport.„Tensiunile geopolitice și schimbările de politică determină HNWI să se relocalizeze în jurisdicții mai favorabile”, a declarat în raport Kate Everett-Allen, șeful departamentului de cercetare rezidențială europeană al Knight Frank.„Retragerea rapidă a 1,5 miliarde CHF [franci elvețieni, sau 1,8 miliarde de dolari] de la Credit Suisse la sfârșitul anului 2022 de către deținătorii de conturi bogați a evidențiat cât de repede pot reacționa persoanele înstărite la riscurile financiare percepute.”Top 5.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.