Rezervele valutare ale Ucrainei au crescut la 42,3 miliarde de dolari până la 1 septembrie

09 Sept. 2024, 08:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
09 Sept. 2024, 08:00 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Rezervele valutare ale Ucrainei au ajuns la 42,3 miliarde de dolari la 1 septembrie, fiind mai mari comparativ cu cele de la începutul lunii august, potrivit datelor publicate de banca centrală a ţării, citate de Reuters.

Potrivit instituţiei financiare, rezervele valutare au crescut cu 13,7% în ultima lună.

Rezervele se ridicau la 37,2 miliarde de dolari la 1 august.

O astfel de dinamică a fost determinată de intrările mari de fonduri din partea partenerilor internaţionali, care au depăşit vânzările nete în valută (ale băncii) şi rambursările datoriilor în valută ale Ucrainei”, a spus banca.

În august, Ucraina a primit 4,2 miliarde de euro de la facilitatea de creditare a Uniunii Europene şi 3,9 miliarde de dolari prin intermediul Băncii Mondiale.

Ucraina depinde foarte mult de ajutorul financiar din partea partenerilor săi occidentali pentru a acoperi cheltuielile sociale, deoarece îşi alocă propriile venituri pentru nevoile militare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.