Inițiativa lui Bolea făcută praf de Slusari: Demagogie, haos și inconsecvență

Guvernul Republicii Moldova a aprobat recent un proiect de lege destinat sprijinirii fermierilor afectați de seceta severă din 2024. Documentul prevede un moratoriu temporar asupra achitării datoriilor producătorilor agricoli, însă a fost criticat de Alexandr Slusari, fostul reprezentant al Forței Fermierilor. Acesta susține că, deși inițiativa este binevenită, ea vine în contradicție cu afirmațiile recente ale ministrului Agriculturii, care susținea că un astfel de moratoriu nu ar fi posibil.

Slusari a subliniat că proiectul de lege nu a fost discutat în prealabil cu reprezentanții agricultorilor și este discriminatoriu față de majoritatea fermierilor afectați de secetă. De asemenea, documentul ar conține mai multe lacune semnificative, fără a oferi soluții concrete și eficiente pentru toți producătorii agricoli.

„Este un haos total în cadrul Ministerului Agriculturii, o lipsă evidentă de viziune și o demagogie care nu ajută fermierii”, a declarat Slusari. Criticile sale ridică semne de întrebare privind consultarea și includerea nevoilor reale ale agricultorilor în politicile publice de sprijin.

„Proiectul de hotărâre a fost plasat pentru a fi consultată a primit avizele. Procedura internă a fost respectată. Ba mai mult, legea va fi aprobată în Parlament, într-un proces la fel public. Au fost discuții, propuneri adunate”, se arată în declarația lui Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

În ședința de miercuri, cabinetul de miniștri a aprobat alocarea a 100 de milioane de lei pentru compensarea parțială a pierderilor fermierilor a căror recoltă a fost afectată grav de seceta și arșița puternică din vara curentă.

Banii vor fi alocați din Fondul de intervenție al Guvernului și vor fi repartizați de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Un regulament în acest sens a fost deja aprobat de minister.

Astfel, vor primi compensații agricultorii cărora seceta și arșița le-au afectat cel puțin 60% din recolta de porumb și cel puțin 70% din recolta de grâu. Valoarea maximă a compensației nu poate depăși suma de 500 de mii de lei per solicitant.

Compensații nu vor fi acordate agricultorilor care au terenuri în aria de deservire a unui sistem centralizat de irigare sau celor care au beneficiat de asigurare subvenționată a terenurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #ajutor #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În șapte-opt luni vom avea rezultatele expertizei construcției drumului de Leova-Bumbăta și vom ști exact cât a costat, cât s-a cheltuit, a declarat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive, Octavian Iachimovschi procurorul-adjunct al Procuraturii Anticorupție.

„A fost solicitată o expertiză în construcției a drumului de la Leova Bumbăta, care fusese planificată pentru a fi efectuată în 2027, dar există o procedură de urgentare. Am solicitat urgentarea. Probabil că rezultatele expertizei vor fi cunoscute undeva în 7-8 luni. Expertiza în construcții a fost necesară deoarece este un domeniu impropriu procurorilor”, a punctat Iachimovschi.

Iachimovschi a spus că se va ști cu exactitate cât s-a cheltuit, cât costă de fapt prețul construcției unui astfel de drum. „Vorbim despre un dosar în care bănuielile noastre se referă la un domeniu specific, domeniu construcțiilor. Procurorul nu se poate expune pe domenii care sunt în propriei lui”.

„Domenii care sunt în improprii unui procuror sau unui oficial de urmărire penală necesită dispunerea unei expertize, ceea ce am și făcut și noi. În dosar sunt vizate două persoane. Este vorba despre Sergiu Bejan (șeful ASD n.a) și o persoană din domeniu privat”, a mai spus Iachimovschi.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici și din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Această sumă ridică semne de întrebare serioase în privința eficienței utilizării fondurilor publice în contextul economic tensionat al țării.