Magnatul cerealelor înfruntă un șoc: Boom în exportul de floarea-soarelui – Fermierii își vând recolta în străinătate

În primele opt luni ale anului 2024, exporturile de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o creștere impresionantă, depășind volumul exportat pentru întreg anul 2023. Cantitatea totală exportată a atins 344.560 de tone, cu 2,7 ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2023, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Deși prețul mediu de export a crescut ușor, de la 8,08 lei/kg în 2023 la 8,21 lei/kg în 2024, preferința fermierilor de a vinde către traderi în locul procesatorilor locali (Piața este dominată de milioanrul Vaja Jhashi n.a) a jucat un rol crucial în această evoluție. Procesatorii locali au fost afectați de termenele lungi de plată și de scăderea prețului uleiului pe piețele internaționale, iar fermierii au ales să colaboreze cu traderi care ofereau condiții comerciale mai avantajoase.

„Printre cei mai mari exportatori de floarea-soarelui se numără compania Rusagro-Prim, cu o cotă de piață de 15% (52.000 tone), urmată de OromImpex (12%) și Ancom-Agro (8%). În 2024, s-au remarcat și companii noi care au crescut semnificativ volumul exportat, cum ar fi Global Farming International și Unicaps”, a mai spus Rija.

Principalele destinații de export rămân stabile, cu 57% din cantitate vândută către România (196.062 tone), 16% către Turcia și 8% către Bulgaria. Turcia a oferit cel mai bun preț, de 8,3 lei/kg, în timp ce România și Bulgaria au cumpărat la un preț mediu de 7,8 lei/kg.

Traderii internaționali români, precum Expur S.A., Bunge România SRL și Prutul S.A., sunt principalii cumpărători de floarea-soarelui din Moldova, iar alte volume mari au fost achiziționate de companii din Turcia, Elveția și Bulgaria.

Vaja Jhashi, cunoscut ca un influent om de afaceri și un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc, controlează 60% din piața cerealelor din Moldova prin intermediul grupului Trans Oil. De asemenea, acesta domină și piața uleiului din țară, având în portofoliu fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți, una dintre cele mai importante afaceri ale holdingului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#seminte de floarea soarelui #agricultori #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.