VIDEO Moldovenii de la Cahul, despre calea europeană a țării noastre. Ce părere au

„Acolo trebuie să ne ducem” sau „Poate adera, dar să nu fie mai rău”, spun unii locuitori din Cahul, întrebați ce cred despre Uniunea Europeană şi integrarea europeană a Republicii Moldova.

„Mă bucur foarte mult că Republica Moldova a început acest proces de aderare la Uniunea Europeană. Consider că noi, cetățenii, trebuie să avem parte de o viață mai bună, trebuie să respectăm drepturile omului, și da, consider că totuși Moldova trebuei să adere la Uniunea Europeană. Noi merităm o viață mai bună”, a declarat o locuitoare a orașului Cahul.

Moldovenii își pun speranța că după aderarea la UE vor trăi mai bine și vor fi mai independenți. Totodată, tinerii spun că integrarea europeană le-ar deschide posibilități în domeniul social, dar și al educației.

„În primul rând, Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova o familie primitoare de la care avem multe de învățat. Uniunea Europeană este un exemplu al democrației, un exemplu unde libertățile omului sunt respectate, unde calitatea vieții este mai înaltă. Acest proces de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană reprezintă un proces de dezvoltare a Republicii Moldova”, a precizat un locuitor din Cahul.

Vox-ul, realizat în orașul Cahul, face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care mergem în orașele din țară și discutăm cu cetățenii despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

#vox #cahul #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom