Decimată de război economia Ucrainei a crescut cu 4% în opt luni

PIB-ul Ucrainei a crescut în ritm anual cu 3,9% în primele opt luni din 2024, a anunţat miercuri ministrul Economiei, Iulia Sviridenko, transmite Reuters.

Oficialul a adăugat că în august economia a înregistrat un avans anual de 3,5%. Un acces mai bun la electricitate în august a ajutat la stimularea creşterii economiei şi a majorat pe termen scurt încrederea companiilor şi a consumatorilor, a explicat Sviridenko.

Sectorul transporturilor, al construcţiilor şi vânzările cu amănuntul au sprijinit evoluţia PIB-ului în primele opt luni din 2024, a declarat ministrul Economiei.

În 2022, economia Ucrainei a scăzut cu aproximativ 29%, în urma invaziei ruseşti.

În urma ajutorului financiar extern de miliarde de dolari, a adaptabilităţii şi rezilienţei companiilor ucrainene, economia a revenit pe creştere în 2023, înregistrând un avans de 5,3%.

Dar anul acesta firmele sunt afectate de întreruperea alimentării cu energie, în urma intensificării atacurilor ruseşti, iar Guvernul de la Kiev se aşteaptă la o expansiune a PIB-ului de doar 3,5% în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kiev #economie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Confiscarea rezervelor rusești înghețate este legală, afirmă comisarul european pentru economie

Confiscarea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei pentru a sprijini Ucraina este în conformitate cu dreptul internațional, a declarat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis. Oficialul a subliniat că Uniunea Europeană ar trebui să adopte această măsură, argumentând că „agresorul trebuie să răspundă pentru daunele provocate”.

„Există un principiu bine stabilit în dreptul internațional conform căruia agresorul poartă responsabilitatea pentru daunele cauzate. Prin urmare, trebuie să găsim modalități de a obliga Rusia să plătească pentru distrugerile provocate Ucrainei”, a afirmat Dombrovskis. Acesta a cerut analizarea și elaborarea tuturor opțiunilor posibile pentru implementarea acestei măsuri.

Asigurări privind baza juridică

Dombrovskis a menționat că confiscarea trebuie să fie „fundamentată juridic” pentru a rezista unor eventuale contestații în instanță. El a adăugat că înghețarea activelor rusești a reprezentat deja un pas important și a respins temerile legate de riscurile pentru stabilitatea financiară a UE.

Conform Bloomberg, Serviciul European de Acțiune Externă efectuează evaluări noi privind riscurile financiare și economice asociate confiscării activelor rusești. Discuțiile au primit un nou impuls pe fondul temerilor că SUA ar putea reduce sprijinul financiar pentru Ucraina după inaugurarea președintelui ales Donald Trump.

După invazia Rusiei în Ucraina, țările occidentale au blocat active rusești în valoare de aproximativ 280 de miliarde de euro. Până în prezent, doar veniturile generate de aceste fonduri – estimate la 3-5 miliarde de euro anual – au fost utilizate pentru sprijinirea Ucrainei.

Țările G7 au convenit anterior asupra unui împrumut de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, care urma să fie rambursat din veniturile provenite din activele rusești. În cadrul acestui acord, SUA și UE ar fi urmat să contribuie cu câte 20 de miliarde de dolari, iar restul de 10 miliarde să fie acoperite de Marea Britanie, Japonia și Canada.

Președintele rus Vladimir Putin a calificat orice încercare de confiscare a activelor rusești drept „furt” și a avertizat că astfel de acțiuni nu vor rămâne fără răspuns din partea Rusiei.

Decizia de confiscare a activelor rusești continuă să fie un subiect controversat, dar liderii UE consideră că măsura este esențială pentru sprijinirea eforturilor de reconstrucție a Ucrainei.