Charles Michel apără acordul privind investițiile dintre UE și China, înaintea întâlnirii cu Joe Biden

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a apărat acordul privind investiţiile încheiat de Bruxelles şi Beijing, „un pas enorm în direcţia corectă”, înaintea întâlnirilor sale cu preşedintele american Joe Biden.

Preşedintele Consiliului European va participa la summitul G7, organizat în perioada 11-13 iunie în sud-vestul Angliei, înainte de a-l primi pe Joe Biden la Bruxelles, pe data de 15 iunie, împreună cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Unul dintre subiectele de discuție între oficialii europeni și președintele SUA va fi și relația cu China, scrie Digi24.

Uniunea Europeană „nu va face compromisuri legate de valorile şi libertăţile fundamentale şi de drepturile omului, dar vrem să ne reechilibrăm relaţia economică cu China”, a spus Charles Michel.

„În ultimii ani am decis să facilităm accesul la piaţa noastră unică, dar există o lipsă de reciprocitate”, a explicat el.

Comisia Europeană, care este responsabilă cu politica comercială a celor 27 de state membre UE, a încheiat la finalul anului 2020 un acord surpriză cu China privind investiţiile, după ani întregi de blocaj. Germania a fost unul dintre promotorii cei mai activi ai acestui text.

Parlamentul European şi ţările membre ar trebui să aprobe acordul care vizează deschiderea pieţei chineze pentru companiile din UE. Dar această ratificare este în prezent îngheţată din cauza sancţiunilor europene contra Chinei, acuzată de încălcarea drepturilor omului în regiunea Xinjiang.

Beijingul a ripostat prin adoptarea unor sancţiuni care vizează mai mulţi europarlamentari şi profesori universitari europeni.

Parlamentul European a blocat, în luna mai, printr-o rezoluţie, procedurile de ratificare a Acordului de investiţii dintre Uniunea Europeană şi China, cerând anularea sancţiunilor impuse de Beijing împotriva unor oficiali şi entităţi din spaţiul UE.

Europarlamentarii cer ca UE să-și intensifice coordonarea cu SUA atunci când vine vorba de relațiile cu China și să încurajeze, în schimb, cooperarea cu Taiwanul, care nu trebuie să fie „ținut ostatic” de acordul cu Beijingul.

De partea cealaltă, China a cerut Uniunii Europene să ratifice acordul de investiții „cât mai repede posibil” și să înceteze să se mai amestece în treburile sale interne.

#Charles Michel UE #relatii #china #Joe Biden

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.