Economia la mâncare: Ce și cât consumă moldovenii

Consumul de produse alimentare pe locuitor în Republica Moldova a înregistrat creșteri în anul 2023 comparativ cu 2022. Moldovenii au consumat mai multe fructe, pomușoare și nuci – de la 122,1 kg la 130,1 kg (+7%), carne – de la 60,8 kg la 65,2 kg (+7%) și lapte – de la 168,4 kg la 173,8 kg (+3%). Totuși, s-a înregistrat o scădere a consumului de legume – de la 118,7 kg la 114,7 kg (-3%) și cartofi – de la 75,4 kg la 72,5 kg (-4%), potrivit Biroului Național de Statistică,

În ceea ce privește producția agricolă, resursele totale de cereale în 2023 au ajuns la 3.487,9 mii tone, cu 4% mai mult față de anul precedent, iar exporturile de cereale au crescut cu 20%. În schimb, la cartofi, resursele totale au scăzut cu 9%, iar exporturile s-au redus cu 36%. La legume, resursele totale au scăzut cu 5%, în ciuda creșterii producției cu 11%.

În sectorul fructelor, pomușoarelor și nucilor, producția a înregistrat o creștere semnificativă de 17%, în timp ce exporturile au scăzut cu 9%. La carne, resursele totale au crescut cu 7%, iar producția a urcat cu aceeași proporție. Importurile de carne au scăzut cu 16%, în timp ce exporturile au crescut cu 25%. La lapte, resursele totale au rămas relativ stabile, cu o ușoară creștere de 0,2%, însă producția a scăzut cu 3%.

Nivelul de autoaprovizionare în 2023 indică faptul că Republica Moldova și-a acoperit necesitățile interne la fructe, pomușoare și nuci de 2,3 ori și la cereale de 2 ori. Cu toate acestea, autoaprovizionarea a fost sub nivelul necesar pentru legume (94%), carne (79%), cartofi (76%) și lapte (60%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mincare #consum #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.