Ministerul Economiei, sub conducerea lui Dumitru Alaiba, a reaprins controversele legate de instituirea monopolului pe piața metalelor uzate în favoarea companiei de stat Metalferos. Proiectul, care a fost retras în vara anului curent, a fost din nou pus în dezbatere publică, lăsând loc speculațiilor că există interese obscure în spatele acestei inițiative, în special în preajma scrutinului prezidențial din 20 octombrie.
Criticii susțin că momentul ales pentru reluarea consultărilor este suspect și indică intenția de a favoriza Metalferos în detrimentul companiilor mici de colectare a metalelor uzate. Aceste companii, care formează o parte esențială a industriei, și-au exprimat vehement opoziția, subliniind că monopolizarea pieței ar duce la consecințe devastatoare pentru mediu și pentru afacerile lor.
Într-un comunicat al asociației „Metal”, care reunește aproximativ 20 de companii, se precizează că inițiativa de a reinstaura monopolul ar restricționa concurența și ar pune în pericol dezvoltarea sectorului reciclării. De asemenea, reciclatori din România, care exportă deșeuri feroase către Uzina Metalurgică din Râbnița, și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de introducerea monopolului fiscal pentru importul de deșeuri feroase, gestionat exclusiv de Metalferos.
De asemenea, asociația „Metal” a subliniat impactul negativ al impozitării, menționând că, în 2023, introducerea unei taxe pe valoarea adăugată de 20% pentru vânzarea fierului vechi a dus la o scădere semnificativă a contribuțiilor bugetare.
Totodată, și reciclatori români, care exportă fier uzat la Uzina Metalurgică de la Rîbnița, au adresat o petiție Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova, atrăgând atenția asupra riscurilor semnificative pe care le implică această măsură. Printre consecințele negative menționate se numără:
– Încetarea activității Uzinei Metalurgice din Moldova, afectând întregul lanț de aprovizionare și producție.
– Scăderea veniturilor bugetare provenite din industria reciclării și sectoarele conexe.
– Perturbarea sectoarelor economice esențiale, cum ar fi construcțiile și procesarea metalelor.
– Diminuarea veniturilor ÎS „Calea Ferată din Moldova”, esențiale pentru infrastructura de transport.
– Încălcarea angajamentelor internaționale, inclusiv cele prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Printre temerile legate de monopolizarea sectorului deșeurilor metalice se numără riscurile de corupție și abuz de putere, prin centralizarea resurselor și excluderea agenților economici. Membrii asociației „Metal” s-au întrebat retoric de ce actuala echipă de conducere, având în vedere trecutul său, susține un astfel de monopol.
Piața metalelor uzate din Republica Moldova a fost demonopolizată în 2020, după ce în trecut, Metalferos a fost acuzată că a devenit o sursă de finanțare pentru anumite partide politice. În anii anteriori, guvernele au recunoscut necesitatea de a permite mai multor agenți economici să participe la comerțul cu deșeuri metalice, având în vedere riscurile legate de monopolizare.
Este evident că resuscitarea acestui monopol ar putea avea consecințe grave pentru economia locală și pentru mediul de afaceri. Companiile mici de colectare a metalelor uzate își fac auzită vocea și îndeamnă guvernul să reconsidere aceste măsuri, înainte de a provoca daune ireparabile.
În anul 2019, guvernul era sub conducerea premierului de atunci, Maia Sandu. Or, având această informație în vedere, membrii Asociației „Metal” nu pot să nu observe paradoxul apărut: „de ce reprezentanții echipei actuale a președintelui Maia Sandu susțin atât de vehement acordarea unui drept de monopol către Metalferos pentru furnizarea de fier vechi către MMZ”, se întreabă membrii asociației.
