FMI a anunţat că vine la Chișinău pentru a analiza evoluţiile economice şi financiare recente

O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) condusă de dna Alina Iancu se va afla în vizită la Chișinău în perioada 1‐11 octombrie 2024.

Misiunea FMI va purta discuții în contextul a celei de‐a șasea evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF) și evaluării a doua a programului susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate (RSF).

Scopul principal al experților FMI este de a analiza evoluțiile recente din economie, a evalua perspectivele și riscurile la nivel macroeconomic și a se informa despre progresul atins în implementarea acțiunilor convenite în cadrul programului susținut de FMI.

Programul autorităților moldovenești, susținut de FMI prin mecanismele de finanțare ECF și EFF, are o durată de 40 luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021. În luna mai 2022 a fost majorat volumul total de creditare până la circa 805 milioane dolari SUA (594,3 milioane drepturi speciale de tragere (DST)), din care circa 608 milioane dolari SUA (449,1 milioane DST) au fost deja debursate. În afară de aceasta, în decembrie 2023 a fost aprobat un program nou, susținut prin mecanismul de finanțare RSF, în valoare de circa 175 milioane dolari SUA (129,4 milioane DST), din care au fost deja debursate circa 44 milioane dolari SUA (32,3 milioane DST). Finanțarea în baza ECF prevede o rată anuală a dobânzii de zero la sută, o perioadă de grație de cinci ani și jumătate și un termen de rambursare de zece ani, iar finanțarea în baza EFF prevede o rată anuală a dobânzii egală cu rata de bază a dobânzii pentru DST, un termen de rambursare de zece ani și o perioadă de grație de patru ani și jumătate.

Finanțarea în baza RSF are un termen de rambursare de 20 ani și o perioadă de grație de zece ani și jumătate, pe parcursul căreia nu se achită suma principală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#misiune #FMI #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).