„Catalizatorul viitorului industrial al Moldovei”. Prima ediție a Conferinței „Dialog PRO-INDUSTRIE, organizată de CCI

05 Oct. 2024, 19:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Oct. 2024, 19:39 // Actual //  bani.md

Prima ediție a Conferinței anuale „Dialog PRO-INDUSTRIE”, organizată de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), >a reunit peste 300 de participanți, inclusiv antreprenori din toate regiunile țării, oficialități de rang înalt și delegații ale Camerelor de Comerț și Industrie din România, Estonia, Ucraina, Camere bilaterale, asociații profesionale și experți. Evenimentul are loc sub patronajul Guvernului Republicii Moldova.

Conferința s-a desfășurat în format de dialog constructiv între autorități și sectorul privat, având ca scop identificarea soluțiilor viabile pentru provocările cu care se confruntă antreprenorii. Președintele CCI, Sergiu Harea, a adresat un cuvânt de salut și a felicitat participanții cu ocazia lansării primei conferințe de amploare dedicată industriei moldovenești.

„Organizarea primei ediții a Conferinței „Dialog PRO-INDUSTRIE” reprezintă un pas important în sprijinul dezvoltării sectorului industrial din Republica Moldova. Acum, cînd țara a obținut statut de candidat pentru aderare la UE, trebuie să ne consolidăm și mai mult eforturile și să venim cu o viziune clară pe o perioada medie și lungă vizavi de prioritățile în dezvoltarea economică a țării. Discuțiile în cadrul conferinței de astăzi, ne vor permite să revizuim politicile statului în domeniu, să ascultăm preocupările businessului dar și să aflăm din experiența statelor-membre UE, despre bunele practici de dezvoltare a infrastructurii industriale.

Ne propunem că această conferință să se transforme într-un eveniment anual, în care sa abordăm cele mai actuale subiecte de dezvoltare a industriei țării, să evaluăm situația în economia națională și să ne propunem noi obiective comune care să sprijine dezvoltarea industriei naționale. Actualizarea periodică a priorităților industriei este necesară pentru a asigura ca Moldova să rămână competitivă în peisajul internațional, iar noi ca instituție camerală putem oferi expertiza și capacitățile necesare pentru a sprijini acest proces complex”, a declarat Sergiu Harea.

Prim-ministrul Dorin Recean a adresat, de asemenea, un mesaj comunității de afaceri, mulțumind pentru contribuția la creșterea companiilor și la dezvoltarea economică a Moldovei. Premierul a subliniat eforturile Guvernului de a susține industria, încurajând creșterea productivității și investițiile, atât locale cât și internaționale, și a evidențiat rolul important al educației și competențelor în acest proces.

În cadrul evenimentului participanții au beneficiat de paneluri de discuții cu autorități publice, asociațiile profesionale și experți internaționali, întâlniri B2B (business-to-business) și B2G (business-to-government). Întâlnirile de afaceri B2B, au oferit companiilor din țară posibilitatea de a dezvolta parteneriate cu reprezentanții businessului din alte state cât și oportunități de investiții și export.

În cadrul sesiunilor reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, au prezentat Programul Național de Dezvoltare Industrială 2024–2028. Documentul strategic care stabilește direcțiile de dezvoltare ale industriei prelucrătoare din Republica Moldova.

Ulterior a fost abordat și impactul acestui program asupra mediului de afaceri, cu intervenții din partea asociațiilor profesionale reprezentând cele 6 sectoare economice prioritare, precum Asociațiile profesionale din industria textilă, industria alimentară; industria materialelor de construcții, industria chimică și farmaceutică, industria electronică, industria constructoare de mașini și componente auto.

Un panel aparte a fost dedicat dezvoltării platformelor investiționale și parcurilor industriale, unde administratorii acestora au discutat despre contribuția lor la creșterea economică națională. S-a vorbit despre avantajele creării de clustere și bunele practici europene în acest domeniu, precum și perspectivele reaplicării acestui model în diverse industrii din Moldova, cât și despre clusterele deja create în Republica Moldova cu suportul Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

În a doua parte a conferinței, au avut loc două sesiuni tematice. La prima s-a abordat rolul esențial pe care îl au camerele de comerț bilaterale și sistemele de învățământ dual în susținerea dezvoltării industriale, în timp ce a doua, a explorat impactul și implementarea practicilor verzi, eficiența energetică și inovații.

Reprezentanții sectorului privat au avut posibilitatea să interacționeze direct cu reprezentanții autorităților publice în cadrul sesiunii B2G (Business-to-Government), unde au discutat inițiative pro-business și diverse aspecte practice.

De asemenea, participanții la Dialog Pro-Industrie  au vizionat și o expoziție-show dedicată roboților și industriei textile, unde au fost prezentate cele mai recente inovații tehnologice.

Evenimentul a fost organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, sub patronajul Guvernului Republicii Moldova, în parteneriat cu camerele de comerț bilaterale și asociațiile profesionale din domeniul industriei, cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD) și Guvernul Elveției, în cadrul proiectului „Piețe reziliente și incluzive în Moldova”.

18 Nov. 2026, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 17:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 1 000 de posturi ar urma să fie eliminate la stat, dintre care 168 sunt ocupate. Economiile ar ajunge la aproximativ 118,5 milioane de lei pe an, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului. Documentul modifică schemele de personal în 24 de autorități și instituții publice și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Cancelaria de Stat, autorul proiectului, justifică reducerile prin necesitatea de a adapta schemele de personal la atribuțiile actuale ale instituțiilor, la volumul de muncă și la bugetele disponibile. Majoritatea posturilor vizate sunt vacante. Eliminarea celor bugetate ar reduce cheltuielile planificate, iar eliminarea celor nebugetate ar coborî plafonul de personal.

Cele mai mari economii sunt estimate la Agenția Servicii Publice, unde eliminarea a 86 de posturi vacante bugetate ar economisi 31,56 milioane de lei pe an, și la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, unde eliminarea a 363 de posturi vacante ar economisi 28,02 milioane de lei pe an. La Serviciul Fiscal de Stat ar fi eliminate 274 de posturi vacante nebugetate.

La Casa Națională de Asigurări Sociale, proiectul vizează 34 de posturi ocupate de personal tehnic, inclusiv din casele teritoriale. Economiile anuale sunt estimate la 5,98 milioane de lei, iar costurile reducerii, la 2,47 milioane de lei. La Compania Națională de Asigurări în Medicină, ar fi eliminate 20 de posturi, dintre care două ocupate. Economiile ar ajunge la 5,03 milioane de lei pe an, iar costurile sunt estimate la 1,06 milioane de lei.

La Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, nota informativă indică 22 de posturi ocupate propuse spre eliminare, cu economii de 4,50 milioane de lei pe an și costuri de circa 961 de mii de lei. La Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, ar fi eliminate 24 de posturi, dintre care 17 ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,84 milioane de lei pe an. La Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, reducerea ar viza 17 posturi, dintre care nouă ocupate, cu economii anuale de 3,80 milioane de lei. La Clubul Sportiv Central „Dinamo”, toate cele opt posturi vizate sunt ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,25 milioane de lei pe an.

Nota informativă mai estimează economii anuale de 5,32 milioane de lei la Cancelaria de Stat, unde sunt vizate nouă posturi vacante nebugetate, de 4,66 milioane de lei la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, unde ar fi eliminate 31 de posturi, și de 4,63 milioane de lei la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, unde sunt vizate 24 de posturi vacante bugetate. La Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, eliminarea a 48 de posturi ar aduce economii de 3,77 milioane de lei pe an.

Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt estimate la aproape 7 milioane de lei. Suma include indemnizațiile, compensațiile și alte drepturi cuvenite angajaților afectați.