Plan strategic: Patru gazoducte noi declarate de utilitate publică pentru securitatea energetică. Cine le va construi

Comisia de cercetare prealabilă a votat joi în unanimitate pentru declararea ca fiind de utilitate publică a patru proiecte esențiale de dezvoltare a rețelei de transport a gazelor naturale în Republica Moldova. Aceste proiecte vizează construirea unor gazoducte pe direcțiile Prut – SMG Ungheni – PMG Todirești (aproximativ 11 km), Ungheni – Bălți – Drochia (95 km), Centura Chișinău (60 km), și racordarea conductei Cimișlia-Hîncești la inelul gazoductului Chișinău (40 km).

Proiectele fac parte din Strategia Energetică a Republicii Moldova până în 2030 și sunt integrate în conceptul de dezvoltare energetică până în 2050, având ca scop principal consolidarea securității energetice a țării prin diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare cu gaze naturale.

– Conducta Prut – SMG Ungheni – PMG Todirești va fi realizată în perioada 2025-2028 și are ca obiectiv îmbunătățirea infrastructurii de transport a gazelor naturale dinspre vestul Europei, evitând congestionările fizice cauzate de schimbările fluxurilor de aprovizionare.
– Gazoductul Ungheni – Bălți – Drochia este planificat pentru 2026-2029 și urmărește consolidarea infrastructurii pe axa nord-sud și facilitarea transportului către depozitele subterane de gaze din Ucraina.
– Centura Chișinău și conducta Cimișlia-Hîncești, programate pentru 2025-2028, vor contribui la dezvoltarea infrastructurii de aprovizionare cu gaze în regiunea capitalei, prevenind congestiile în aprovizionare.

Proiecetele construcție a gazoductelor fac parte din strategia de Vestmoldtransgaz, companie care administrează sistemul de transport al metanului din Republica Moldova .

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gazoducte #constructie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Achizițiile Energocom de energie electrică de la producătorii autohtoni s-au redus de aproape trei ori în primele șapte luni ale anului 2026. Compania a cumpărat circa 209.200 MWh de energie locală în ianuarie, dar numai aproximativ 76.400 MWh în iulie, arată calculele BANI.MD efectuate în baza datelor publicate de furnizorul central de energie.

Diferența este de aproximativ 132.800 MWh, echivalentul unei scăderi de 63,5%. În aceeași perioadă, volumul total al achizițiilor Energocom s-a redus cu circa 35%, de la 478.233 MWh în ianuarie la 308.868 MWh în iulie. Astfel, achizițiile de energie autohtonă au scăzut aproape de două ori mai rapid decât necesarul total acoperit de companie.

Ponderea energiei locale în portofoliul Energocom a coborât de la 43,75% în ianuarie la numai 24,74% în iulie, o diminuare de 19 puncte procentuale. În sens opus, ponderea energiei procurate prin contracte bilaterale a crescut de la 29,36% la 57,33%.

Calculată în volume, energia cumpărată prin contracte bilaterale a crescut de la aproximativ 140.400 MWh în ianuarie la peste 177.000 MWh în iulie, adică cu circa 26%, în pofida reducerii consumului total.

într-un răspuns pentru BANI.MD, Energocom respinge însă ideea că ar fi decis să înlocuiască energia produsă în Republica Moldova cu electricitate importată. Compania explică reducerea prin caracterul sezonier al activității centralelor electrice de termoficare.

În sezonul rece, CET-urile produc simultan energie termică și electrică, având o pondere mai mare în producția locală. Vara, după încheierea sezonului de încălzire, activitatea centralelor se reduce semnificativ, iar pe piață ajunge o cantitate mai mică de energie electrică autohtonă.

Un alt factor invocat este schimbarea regulilor pieței. Din 1 iulie 2026, producătorii locali își tranzacționează energia pe piața liberă, prin intermediul OPEM. În cadrul obligației de serviciu public, Energocom susține că achiziționează energia locală disponibilă care nu a fost vândută pe această piață.

Deficitul rămas este acoperit prin importuri, în special în orele de vârf, între 07:00 și 11:00 și între 18:00 și 23:00. Volumele cumpărate depind de nivelul consumului, prețurile disponibile și capacitatea de transport transfrontalieră.

Compania nu a precizat însă ce producători autohtoni și-au redus cel mai mult livrările și nici ce cantitate de energie locală oferită pe piață nu a fost cumpărată. Astfel, nu poate fi stabilit din răspuns dacă întreaga reducere provine de la CET-uri sau dacă și alți producători și-au diminuat producția ori și-au vândut energia prin alte mecanisme.

Energocom nu a prezentat nici prețurile medii achitate separat pentru energia locală, contractele bilaterale și Piața pentru Ziua Următoare și nici economia obținută prin modificarea structurii achizițiilor. Compania susține că publică doar prețul mediu ponderat lunar al întregului portofoliu, iar prețurile din contractele și tranzacțiile individuale sunt confidențiale.

Potrivit Energocom, divulgarea acestora i-ar putea afecta capacitatea de negociere și relațiile cu partenerii comerciali. În lipsa prețurilor defalcate, nu poate fi verificat dacă majorarea achizițiilor prin contracte bilaterale a redus sau, dimpotrivă, a majorat costul energiei furnizate consumatorilor.

#Energocom #achizitii #Energie