De ce Republica Moldova trebuie să aleagă Uniunea Europeană

12 Oct. 2024, 09:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Oct. 2024, 09:01 // Actual //  bani.md

Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. Asta cred și vor cetățenii țării noastre, potrivit celor mai recente sondaje de opinie efectuate în contextul scrutinului din octombrie. De ce moldovenii trebuie să aleagă UE? Pentru creșterea economică a țării în primul rând, pentru prețuri mai mici în facturi, securitate energetică, afaceri profitabile, locuri de muncă cu salarii mai mari, oportunități de studiu în Europa și condiții de viață mai bune. De asemenea, pentru egalitatea în drepturi, legi bine funcționale și o țară în care să domine pacea. Cei cărora le pasă de viitorul lor și al copiilor, vor merge la referendum și vor vota „Da” pentru integrarea Moldovei în marea familie europeană.

Pe parcursul ultimilor ani, UE a acordat un sprijin puternic Moldovei, în cele mai grele momente, precum șantajul energetic al Gazpromului, suport financiar în combaterea corupției și dezinformării, dezvoltarea economiei, uși deschise pentru export și chiar sancționarea persoanelor care seamănă ură în țară. Însă, cel mai puternic sprijin oferit – lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Ce beneficii oferă UE statelor membre? Securitate și protecție, cea mai mare provocare pentru Moldova la momentul actual. Singurul loc unde cetățenii moldoveni se pot simți în siguranță este UE. Domeniul economic, un alt capitol important. Țările baltice sunt un exemplu potrivit în acest sens. Letonia, după aderarea la UE, a început să dezvolte vertiginos, să atragă investiții străine de zeci de miliarde de euro, iar PIB-ul țării să crească la 38,4 miliarde în 2022, de la 11,3 miliarde de euro în 2004. Salariile oamenilor au crescut la peste 1.300 de euro în 2022, de la 430 euro pe lună, până în anul aderării. Au crescut mult și investițiile în economie (ISD). De la 2 miliarde în 2004, la 17 miliarde în 2022. Estonia, un alt exemplu de țară fost-sovietică, care a reușit să ofere cetățenilor săi siguranță și bunăstare. Potrivit datelor statistice, până la aderarea la UE, PIB-ul țării era de aproximativ 12,6 miliarde de euro. Informațiile din 2022 relevă că cifra a crescut cu aproape 25 de miliarde de euro. În privința salariilor, acestea au crescut la peste 1.700 de euro în 2022, de la 400 în 2004. După aceste creșteri spectaculoase, viața oamenilor s-a schimbat radical. Au crescut considerabil și investițiile străine directe (ISD) de la aproximativ 3,6 miliarde de euro în 2004, la 18,2 miliarde de euro în 2022. Investitorii străini au descoperit în Estonia un mediu de afaceri favorabil și stabilitate economică. Lituania, țara care s-a numărat printre economiile UE cu cea mai rapidă creștere economică. PIB-ul țării, de la 16,5 miliarde de euro în 2004, a explodat la 66,8 miliarde de euro în 2022. În 2004, cetățenii ridicau un salariu lunar de aprozimativ 400 de euro pe lună. 18 ani mai târziu, salariul mediu brut constituia 1.700 de euro. Aceste, dar și alte schimbări în bine, au sporit speranța de viață a oamenilor. În cazul bărbaților, de la 66 de ani în 2004, la 70 de ani în 2022. În cazul femeilor, de la 77 de ani în 2004, la 81 de ani în 2022. Bulgaria, o altă țară care a ales să se dezvolte în familia europeană. În 2007, anul aderării, PIB-ul țării constituia aproximativ 28,9 miliarde de euro, cifră care a crescut până la aproape 87 de miliarde în 2022. Salariul mediu brut a crescut de la 220 de euro în 2007, la 870 către anul 2022. O creștere destul de bună a înregistrat țara și în ceea ce privește investițiile străine directe (ISD). De la puțin peste 6 miliarde de euro în 2007, la aprozimativ 25 de miliarde de euro în 2022. Nu putem să nu menționăm aici și România. Integrarea țării în structurile Uniunii a prezentat o serie de avantaje. Țara s-a integrat într-o piață în care mărfurile pot circula liber, iar oamenii pot călători în orice țară, la care până la aderare nu aveau acces. În anul aderării la UE, PIB-ul României era de aproximativ 124 miliarde de euro. Către anul 2022, PIB-ul a crescut la aproximativ 286 miliarde de euro, o creștere spectaculoasă din punct de vedere economic. S-au majorat mult și salariile cetățenilor. De la 350 de euro, cât primeau în 2007, la 1.200 de euro în 2022. Potențialul economic al României a crescut substanțial, deoarece UE a adus investitori străini. Până în anul aderării, investițiile străine directe (ISD) constituiau 8 miliarde de euro, cifră care a crescut până la 90 de miliarde, potrivit datelor statistice din 2022. Economia națională prosperă a crescut și speranța de viață a cetățenilor de peste Prut.

Republica Moldova poate fi următoarea. Țara se poate dezvolta doar cu ajutorul UE, iar cetățenii vor avea posibilitatea de a trăi mai bine, de a-și pune pe roate afaceri care să le aducă profit, de a studia în ce țară și universitate își doresc, de a avea salarii mari acasă, de a călători ușor, de a fi respectați, protejați și egali în fața legii, dar și de a trăi contrui familii în siguranță.

Realitatea Live

12 Oct. 2024, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Oct. 2024, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Pentru a vedea cât de rău îi este in­dus­triei germane trebuie mers în adâncurile sale. Acolo pot fi găsiţi producătorii de strunguri, de freze, de ferăstraie cu bandă sau circu­lare (maşini-unelte în special) pentru prelu­crarea metalului indispensabile fabricilor mari, şanti­erelor, atelierelor şi afacerilor mici. Co­men­zile pentru maşinile-unelte germane s-au prăbuşit cu 28% în trimestrul doi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Comenzile pentru export au scăzut cu 33%, iar cele pentru piaţa internă cu 13%, potrivit celor mai recente date ale VDW, cea mai pu­ternică organizaţie de lobby a producătorilor de profil din Germania. Un plonjon asemă­nător a fost consemnat şi în primul trimestru, iar VDW se aşteaptă la stabilizare până la sfârşitul anului. Dar acest lucru nu înseamnă revenire. Industria germană se confruntă cu cea mai severă recesiune de după al Doilea Război Mondial.

Economia în sine, cea mai mare din Europa şi până în urmă cu doar câţiva ani motorul de creştere al Europei, se îndreaptă şi ea spre recesiune, conform prognozelor guver­nului de la Berlin. Se vorbeşte tot mai deschis şi mai insistent despre schimbarea modelului eco­no­mic al Germaniei, bazat puternic pe expor­turi. Speranţa de până acum a companiilor in­dus­triale era că pentru ceea ce scot ei pe piaţă va exista întotdeauna cerere deoarece pro­dusele lor sunt unice.

Însă în lume sunt şi alte state producătoare de maşini-unelte. Japonia este una dintre ele. Comenzile pentru maşinile-unelte „Made in Japan“ au crescut în iulie pentru a treia lună la rând mulţumită mai ales cererii din China şi SUA, piaţa internă fiind slabă. Subvenţiile oferite de statul chinez productorilor săi indus­triali fac bine şi industriei japoneze, după cum comentează cotidianul Nikkei.

Japonia este al doilea producător de ma­şini-unelte la nivel mondial. Primul este China. Producătorilor de maşini-unelte din această ţară bine le face războiul pornit de Rusia contra Ucrainei. Armata rusă are nevoie de aprovizio­nare rapidă cu arme, iar industria rusă este reorientată în această direcţie. În acest context, valoarea exporturilor de maşini-unelte din China în Rusia a crescut de zece ori în prima jumă­tate a anului trecut, potrivit Olenei Yuracenko, analist la think-tankul European Security Council of Ukraine, citată de presa britanică. Analiştii suspectează că în spatele acestor vânzări se ascund şi reexporturi.

Producătorii din state vestice ale căror gu­verne au impus sancţiuni Rusiei pentru a o descuraja de la actele de agresiune din Ucraina ar exporta mai întâi în China, de unde echipa­mentele sunt revândute în Rusia pentru a-i echipa fabricile de arme şi muniţii. Un rol im­portant aici îl au maşinile-unelte de precizie ridicată CNC (Computer Numerical Control). În perioada ianuarie-iunie 2023, mai mult de jumătate din importurile Rusiei de echipa­mente CNC au venit din China, faţă de doar 12% înainte de invazie. În Germania, industria maşinilor-unelte avea în 2021, potrivit celor mai recente date ale VDW, 64.000 de angajaţi.

Aceste cifre ar indica o ramură mică a in­dus­triei. Însă sectorul joacă un rol important în dezvoltarea macroeconomică. Furnizează teh­no­logie pentru producţie în prelucrarea meta­lului, având contribuţii semnificative la inovaţie şi îmbunătăţirea productivităţii în întreaga industrie. Germania avea în 2021 o cotă de 13% pe piaţa mondială a maşinilor-unelte, unde exporta 64% din producţia sa. Dar acelea erau vremuri bune. Sectorul, ca multe alte ramuri industriale, este dependent de industria auto.

Producătorii de autovehicule şi furnizorii de piese auto sunt împreună cel mai mare client. Cum industria auto este în criză, tranziţia la maşinile electrice dovedindu-se proble­ma­ti­că, şi producătorii de maşini-unelte au dificul­tăţi. Este o schimbare de mediu care impune diversificare. Dependenţa de industria auto se micşorează, ajungând de la 42% în 2021 la sub 35% anul acesta. Însă concurenţa este mare.

China a produs anul trecut pentru prima dată mai multe maşini-unelte decât cererea pentru ele. Exporturile au ajuns la 7,3 miliarde euro în 2023. Spre comparaţie, cele ale Japoniei s-au situat la 6,3 miliarde euro. Germania a rămas campionul exporturilor – opt miliarde euro. Dacă sunt incluse piesele şi accesoriile, cifra creşte la 9,5 miliarde euro, cu 9% mai mult decât în 2022. Însă la producţie, China nu poate fi întrecută de nimeni. Fabricile chinezeşti livrează maşini-unelte aproape cât Germania, Japonia şi SUA la un loc. Iar în prezent, restul lumii se plânge că supraproducţia industrială ieftină a Chinei îi sufocă producătorii industriali.

Oxford Economics se aşteaptă la o revenire extinsă a cererii pentru maşini-unelte în toate regiunile în 2025 şi 2026, adică anticipează o recuperare solidă pe piaţa internaţională. Însă în Germania impulsul este de aşteptat să fie foarte slab. Creşterea în niciun caz nu va putea compensa pentru pierderile din ultimii ani. Piaţa internă a fost zguduită până i s-a şubrezit structura.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău