Facturi mai mici cu 10% la căldură! Termoelectrica instalează puncte termice individuale

09 Oct. 2024, 08:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Oct. 2024, 08:15 // Actual //  Ursu Victor

Termoelectrica instalează puncte termice individuale (PTI) la blocurile din Chișinău, iar cei care le au deja beneficiază de o economie în factură de 10%, potrivit declarației directorului Termoelectrica, Iurie Razlovan, care a participat la darea în exploatare a de pe strada Mircea cel Bătrân 31/3, 31/4.

Punctul Termic Individual oferă posibilitatea de reglare a temperaturii agentului termic la nivel de bloc, precum și mai multă independență în conectarea și deconectarea încălzirii.

Totodată, instalația va ajusta automat consumul de energie termică, în funcție de temperatura aerului exterior, va asigura prepararea apei calde direct la subsolul edificiului și va distribui uniform energia termică în bloc.

Drept urmare, administratorii blocurilor locative nu se vor mai confrunta cu multitudinea de provocări în ceea ce privește asigurarea locatarilor cu servicii de termoficare calitative, în special în perioada rece a anului.

Din toamna acestui an, circa 100 de adrese din Capitală vor beneficia de puncte termice individuale de ultimă generație. Proiectul investițional este parte a celui de-al doilea proiect de îmbunătățire a eficienței sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (PIESACET-2), finanțat de Banca Mondială.

Până în prezent au fost instalate 1100 de PTI. Costul estimativ al unui PTI este 12 mii de euro, respectiv pentru instalarea celorlalte 2900 ar mai fi nevoie de circa 34,8 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.