EDITORIAL | Decizia fiecărui cetățean înseamnă viitorul întregii Moldove

Majoritatea cetățenilor moldoveni sunt deja europeni, fie au un pașaport românesc, italian, francez, portughez, german, fie că au familiile stabilite în UE de mulți ani. Referendumul care urmează le va confirma aspirațiile și viziunile despre viitor, pace, prosperitate, alături de cei dragi.

Alții știu de la televizor, de la radio, de pe internet sau de pe paginile din cărți și ziare că în Uniunea Europeană oamenii sunt mai prosperi, au salarii mai mari, nivel mai înalt de siguranță socială și trai mai bun.

Sunt și sceptici, care nu cred în viitorul european al Moldovei, dar care pot fi convinși prin exemple concrete. Au rude, care lucrează în Polonia și au reușit în scurt timp să adune bani pentru a face reparație. Au copiii, care au mers să studieze în România și se pot angaja acum oriunde în UE. Au prieteni, care au revenit din Spania cu mașini noi. Sau au vecini care, după ce au revenit din Austria, și-au deschis o afacere din banii câștigați.

Frământările politice de la Chișinău au fost mereu despre geopolitică. Despre Est sau Vest, despre SUA, UE și România sau Rusia. Odată ce referendumul pentru aderarea Moldovei la UE trece, integrarea europeană devine obiectiv național, inclus în legea supremă. Astfel, orice guvernare, de centru, dreapta sau stânga, de orice culoare politică, nu va mai putea opri parcursul european.

Precum anunța anterior și președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, prin intermediul unui referendum, poporul Republicii Moldova își exprimă opinia despre cele mai importante probleme ale societății și ale statului. Rezultatele referendumului, odată ce este validat, vor demonstra că moldovenii sunt europeni și că au aspirații europene. Voturile exprimate vor avea putere juridică supremă, fără confirmare din partea Parlamentului de la Chișinău.

Pentru ca referendumul să fie validat, 1/3 dintre alegătorii înscriși pe listă trebuie să se prezinte la urne. Dacă mai mult de jumătate dintre ei votează „DA”, obiectivul de aderare europeană va fi inclus în Constituție. În caz contrar, moldovenii cu aspirații europene nu vor renunța la visul de integrare a țării în UE.

Rezultatul votului, odată validat de către Curtea Constituțională, va fi publicat într-o ediție specială a Monitorului Oficial. Hotărârea se consideră adoptată în ziua desfășurării scrutinului.

Orice proces electoral, de fapt, înseamnă puterea poporului de a-și decide viitorul. Orice vot este important, iar comparativ cu prezidențialele, la referendum turul doi nu va exista.

Oriunde s-ar afla, în Republica Moldova, în România, în SUA, în Japonia, în Rusia, în Islanda sau în oricare altă țară, cetățenii noștri sunt așteptați la votare, pentru a spune „DA” sau „NU” integrării europene. Decizia fiecăruia dintre ei va însemna viitorul întregii țări.

„Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Voi ce veți răspunde la referendum?

Autoare: Victoria Laur, jurnalista Grupului Media Realitatea

#importanta scrutinului #referendum #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cele mai faimoase logouri din lume au pornit, adesea, de la idei croite pe fugă. Este și cazul „swoosh-ului” Nike, creat în 1971 de studenta Carolyn Davidson pentru doar 35 de dolari — un preț simbolic pentru o marcă ce avea să atingă, cinci decenii mai târziu, o capitalizare de aproape 2 trilioane de dolari.

Istoria a fost rememorată de PR-experta și fondatoarea BackDoorAgency, Iana Ziablina, care a subliniat cât de neașteptate pot fi scânteile de geniu. În plină criză de identitate, profesorul de contabilitate Phil Knight — pe atunci co-fondator al Blue Ribbon Sports, distribuitor al pantofilor japonezi Onitsuka Tiger — a realizat că parteneriatul cu furnizorul din Japonia se apropie de final. Soluția: lansarea unei linii proprii de încălțăminte sport, cu producție deja contractată într-o fabrică din Mexic, dar fără nume și fără logo.

Knight i-a cerut lui Davidson, studentă la design grafic, o idee „măcar acceptabilă” de simbol care să fie aplicat rapid pe cele 300 de perechi aflate pe banda de producție. Dintre câteva schițe, singura care a trezit interes a fost o bifă fluidă — interpretată fie ca aripa zeiței grecești Nike, fie ca un semn de validare. Entuziasmul a fost modest, însă constrângerile de timp au consfințit alegerea.

Numele Nike a venit la scurt timp, propus de angajatul Jeff Johnson, inspirat de un vis în care îi apăruse zeița victoriei.

Astăzi, „swoosh-ul” întruchipează viteză, victorie, mișcare continuă și spirit de aprobarea („bifa” universală). Carolyn Davidson a colaborat încă o perioadă ca freelancer, apoi a părăsit profesia. În 1983, compania i-a mulțumit oficial: i-a oferit un inel cu logo-ul și un pachet consistent de acțiuni, gest care i-a asigurat confortul financiar.

Ziablina notează că logouri legendare au avut adesea începuturi similare: Apple a simplificat obsesiv simbolul mușcat al mărului pentru a transmite accesibilitate, iar Rolling Stones au ales faimoasa limbă scoasă într-un spirit de rebeliune. Lecția, spune experta: „Uneori inspirația lovește într-un taxi, la o prelegere sau într-un moment de revoltă — iar acea scânteie poate construi o identitate de miliarde”.