EDITORIAL | Decizia fiecărui cetățean înseamnă viitorul întregii Moldove

08 Oct. 2024, 09:11
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
08 Oct. 2024, 09:11 // Slider //  bani.md

Majoritatea cetățenilor moldoveni sunt deja europeni, fie au un pașaport românesc, italian, francez, portughez, german, fie că au familiile stabilite în UE de mulți ani. Referendumul care urmează le va confirma aspirațiile și viziunile despre viitor, pace, prosperitate, alături de cei dragi.

Alții știu de la televizor, de la radio, de pe internet sau de pe paginile din cărți și ziare că în Uniunea Europeană oamenii sunt mai prosperi, au salarii mai mari, nivel mai înalt de siguranță socială și trai mai bun.

Sunt și sceptici, care nu cred în viitorul european al Moldovei, dar care pot fi convinși prin exemple concrete. Au rude, care lucrează în Polonia și au reușit în scurt timp să adune bani pentru a face reparație. Au copiii, care au mers să studieze în România și se pot angaja acum oriunde în UE. Au prieteni, care au revenit din Spania cu mașini noi. Sau au vecini care, după ce au revenit din Austria, și-au deschis o afacere din banii câștigați.

Frământările politice de la Chișinău au fost mereu despre geopolitică. Despre Est sau Vest, despre SUA, UE și România sau Rusia. Odată ce referendumul pentru aderarea Moldovei la UE trece, integrarea europeană devine obiectiv național, inclus în legea supremă. Astfel, orice guvernare, de centru, dreapta sau stânga, de orice culoare politică, nu va mai putea opri parcursul european.

Precum anunța anterior și președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, prin intermediul unui referendum, poporul Republicii Moldova își exprimă opinia despre cele mai importante probleme ale societății și ale statului. Rezultatele referendumului, odată ce este validat, vor demonstra că moldovenii sunt europeni și că au aspirații europene. Voturile exprimate vor avea putere juridică supremă, fără confirmare din partea Parlamentului de la Chișinău.

Pentru ca referendumul să fie validat, 1/3 dintre alegătorii înscriși pe listă trebuie să se prezinte la urne. Dacă mai mult de jumătate dintre ei votează „DA”, obiectivul de aderare europeană va fi inclus în Constituție. În caz contrar, moldovenii cu aspirații europene nu vor renunța la visul de integrare a țării în UE.

Rezultatul votului, odată validat de către Curtea Constituțională, va fi publicat într-o ediție specială a Monitorului Oficial. Hotărârea se consideră adoptată în ziua desfășurării scrutinului.

Orice proces electoral, de fapt, înseamnă puterea poporului de a-și decide viitorul. Orice vot este important, iar comparativ cu prezidențialele, la referendum turul doi nu va exista.

Oriunde s-ar afla, în Republica Moldova, în România, în SUA, în Japonia, în Rusia, în Islanda sau în oricare altă țară, cetățenii noștri sunt așteptați la votare, pentru a spune „DA” sau „NU” integrării europene. Decizia fiecăruia dintre ei va însemna viitorul întregii țări.

„Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Voi ce veți răspunde la referendum?

Autoare: Victoria Laur, jurnalista Grupului Media Realitatea

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.