Putin vrea să convingă statele BRICS să renunțe la dolar

Rusia intenționează să facă tot posibilul pentru a convinge țările membre BRICS, în cadrul summitului de săptămâna viitoare, să creeze o platformă alternativă pentru plăți internaționale, care să fie imună la sancțiunile impuse de Occident.

BRICS include în prezent, pe lângă Rusia, Brazilia, Egipt, India, Iran, China, Emiratele Arabe Unite, Etiopia și Africa de Sud. Summitul va avea loc între 22 și 24 octombrie în Kazan.

Rusia folosește acest eveniment pentru a demonstra că încercările Occidentului de a izola Federația Rusă nu au avut succes. De asemenea, Moscova va promova ideea reformării sistemului financiar global, dorind să pună capăt dominației dolarului american.

Un element central al acestor eforturi este propunerea unei noi platforme de plăți, bazată pe o rețea de bănci comerciale conectate prin intermediul băncilor centrale din țările BRICS, conform unui document pregătit de Ministerul Finanțelor și Banca Centrală a Rusiei.

Noua platformă ar urma să utilizeze tehnologia blockchain pentru stocarea și transmiterea tokenurilor digitale susținute de monedele naționale. Aceasta ar facilita schimbul rapid și sigur de valute, evitând tranzacțiile în dolari.

Această soluție ar ajuta Rusia să rezolve problemele de plată în comerțul cu țările prietenoase, cum ar fi China, unde băncile locale evită tranzacțiile cu partenerii ruși din cauza riscului sancțiunilor secundare din partea SUA.

Yaroslav Lisovolik, expert BRICS+ Analytics, consideră că implementarea unei astfel de platforme este fezabilă din punct de vedere tehnic, dar va necesita timp.

În același timp, Rusia critică instituțiile existente, cum ar fi Fondul Monetar Internațional, pentru că servesc interesele țărilor occidentale. Recent, ministrul rus de finanțe, Anton Siluanov, a cerut țărilor BRICS să creeze o alternativă la FMI.

Printre alte propuneri, Moscova dorește să înființeze o platformă BRICS Clear pentru tranzacții cu valori mobiliare, dar nu a inclus ideea creării unei agenții de rating comune, care a fost discutată anterior.

Ca principal exportator de grâu, Rusia pledează și pentru înființarea unei burse de cereale BRICS, ca alternativă la piețele occidentale care stabilesc prețurile internaționale la produsele agricole.

Cu toate acestea, promovarea acestor inițiative va necesita eforturi suplimentare, având în vedere că la întâlnirea preliminară de săptămâna trecută majoritatea țărilor BRICS au trimis oficiali de nivel inferior, și nu miniștri ai finanțelor sau reprezentanți ai băncilor centrale.

La summit sunt așteptate delegații din alte 15 țări interesate de cooperare cu grupul, iar guvernul rus speră, de asemenea, în prezența ministrului de externe al Arabiei Saudite, care a fost invitat să adere la BRICS.

„BRICS este o structură care nu poate fi ignorată”, a declarat recent Yuri Ușakov, consilier prezidențial al Rusiei.

#brics #dolar #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, condus de Eugen Osmochescu, a prezentat marți, în cadrul unei conferințe de presă-maraton, „totalurile” activității pentru anul 2025, într-un discurs în care economia a crescut, iar cifrele au dansat.

Într-un cadru solemn, cu „bine sosit” adresat cetățenilor, mediului de afaceri și mass-media, ministrul a mulțumit practic tuturor, de la antreprenori și cetățeni până la „toți care și-au pus umărul”, pentru o creștere economică estimată la circa 2,7%, confirmată, potrivit oficialului, inclusiv de FMI. O creștere modestă, dar descrisă cu entuziasm drept „accelerare”, după pandemie, război și alte „instabilizări pe perioade de studii îndelungate”.

Agricultura a fost vedeta anului, cu +15%, construcțiile au urcat cu 8%, iar industria a contribuit cu 3%, cifră considerată „mică, dar frumoasă”, pentru că ar confirma reorientarea economiei „de la consum la inovații”, chiar dacă inovația încă se caută în slide-uri.

Integrarea europeană a fost declarată „prioritate zero”, cu nouă capitole de negociere, un cluster tematic și exporturi de 68,1% către UE, plus aderarea la SEPA, prezentată ca un succes major. În paralel, 2026 se anunță „foarte și foarte important”, cu 150 de activități de implementat, majoritatea pe umerii ministerului.

La capitolul investiții, ministrul a anunțat 16,7 miliarde (inițial dolari, apoi corectați în lei), intrări nete de capital de 213 milioane de dolari și reinvestiții de 215 milioane de dolari, semn că „Republica Moldova spărește la credibilitate”. Ratingurile B, B+ și B3 au fost prezentate drept dovezi de stabilitate, iar evaluarea realizată de o agenție internațională a fost calificată drept „foarte frumoasă”.

Digitalizarea a ocupat un spațiu generos. Este vorba de 75% din servicii digitalizate, 80% din interacțiuni online, iar Republica Moldova este pregătită să devină „un scut cibernetic al Europei de Iest”, în contextul unor pierderi globale de 10,5 trilioane de dolari din atacuri cibernetice.

Punctul forte al prezentării a fost „legea freelancerelor”, care intră în vigoare din 2026: notificare simplă, impozit unic de 15%, fără contabilitate și fără rapoarte, cu promisiunea protecției sociale și medicale. Totul transparent, digital și „fără biurocrație”.

La finalul conferinței, ministrul a promis că prosperitatea va gravita „ca un satelit” în jurul cetățenilor în 2026, iar economiile mediului de afaceri din debirocratizare se ridică deja la 3 milioane de lei, „sume preventive”, urmând ca adevăratele calcule să vină… în ianuarie.

Conferința s-a încheiat optimist, cu urări de Anul Nou, promisiuni de vești bune și certitudinea că, în 2026, economia va continua să crească corectată la timp, digitalizată complet și, eventual, cu mai puține „părdon”-uri.