Ucraina ar putea rămâne fără jumătate din producția de oțel în cazul pierderii orașului Pokrovsk

Rusia ar putea prelua singura mină de extracție a cărbunelui coxabil din Ucraina, în cazul capturării orașului Pokrovsk din regiunea Donețk, potrivit agenției Reuters. Această pierdere ar putea reduce producția de oțel a Ucrainei cu mai mult de jumătate, a declarat președintele Asociației Metalurgiștilor din Ucraina, Oleksandr Kalenkov.

„Putem produce până la 7,5 milioane de tone metrice de oțel până la sfârșitul anului, iar pentru anul următor prognozam o creștere la peste 10 milioane. Însă, dacă pierdem Pokrovsk, producția va scădea la 2-3 milioane de tone,” a declarat el.

Mina, deținută de compania Metinvest a lui Rinat Ahmetov, se află la aproximativ 10 km vest de oraș, având aproximativ 6.000 de angajați. În 2023, Ucraina a produs în jur de 3,5 milioane de tone de cocs din cărbunele extras acolo, a spus Anatoli Starovoit, directorul asociației Ukrkoks. El a adăugat că, în cazul în care Pokrovsk va fi capturat, aprovizionarea cu cărbune va fi dificilă, fiind complicat de importat și livrat pe mare.

Ucraina dispune de câteva porturi adânci în Marea Neagră, dar acestea sunt utilizate mai mult pentru export. În plus, importul de mari cantități de cărbune va deveni problematic din cauza riscurilor militare, ceea ce va duce și la creșterea costurilor de producție, a subliniat Kalenkov.

Directorul general al Metinvest, Iuri Rîjenkov, a recunoscut că, în cazul pierderii Pokrovsk, compania va putea achiziționa doar o parte din cărbune din Ucraina, restul fiind necesar a fi importat. Acest lucru ar face ca oțelul ucrainean să fie prea scump pentru anumite piețe internaționale, ceea ce ar agrava și mai mult economia țării, care a fost deja grav afectată de pierderea Mariupolului.

Înainte de război, Ucraina producea peste 21 de milioane de tone de oțel anual, iar sectorul metalurgic era al doilea ca venituri, după agricultură.

#pokrovsk #otel #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.