Randamente dezamăgitoare în Moldova: Producția de floarea-soarelui se prăbușește

Indicele mărfurilor CRB a atins un minim de șase săptămâni, coborând la 331 de puncte, în contextul unei scăderi semnificative a prețurilor la energie. Prețul țițeiului WTI a coborât la 68 USD/baril, marcând o scădere de 6% — cea mai abruptă din ultimii doi ani, declin atribuit atacurilor recente ale Israelului asupra Iranului, care nu au avut impact asupra infrastructurii petroliere principale.

La rândul său, potrivit lui Rija,prețul gazelor naturale din SUA a scăzut la 2,8 USD/MMBtu, în timp ce soia a coborât sub pragul de 10 USD/bushel, în urma unei recolte record din SUA, potrivit lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agrocereale.”

USDA prognozează o scădere a producției de floarea-soarelui la nivel mondial în sezonul 2024/2025, ajungând la 50,6 milioane de tone, cel mai mic nivel din ultimii patru ani. Această contracție este determinată în mare măsură de scăderile din UE și Ucraina, deși Rusia își păstrează poziția de lider global.

În UE, importurile de soia au crescut la 3,73 milioane de tone (+7%), însă importurile de uleiuri precum cel de rapiță și floarea-soarelui au scăzut, reflectând tensiunile din piața oleaginoaselor.

În Moldova, randamentul estimat pentru floarea-soarelui este de 1,25 t/ha, o scădere ce se resimte și în România, unde nivelurile sunt sub media ultimilor cinci ani. Prețurile la uleiul de floarea-soarelui au urcat pe piețele din Marea Neagră, ajungând la 1065 USD/t pentru livrările din februarie 2025, o creștere cu 120 USD/t în doar o lună, menținând tensiunea pe piața regională.

Scăderea prețurilor la mărfurile energetice, combinată cu creșterea prețurilor la produse agricole, sugerează o volatilitate accentuată pe piețele globale, în contextul tensiunilor geopolitice și al variațiilor producției agricole. Fermierii își păstrează stocurile în așteptarea unor prețuri mai mari, pe fondul unei cereri mari din partea procesatorilor, însă experții avertizează că o plafonare a prețurilor este posibilă în viitorul apropiat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea sorelui #randament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.