Războiul Moscovei din Ucraina a provocat pierderea de către Rusia a pieței de energie din Europa, dar a condus și la impunerea de sancțiuni occidentale drastice. Acum, o instituție din Elveția îi dă o lovitură puternică lui Putin.
Banca Reglementelor Internaționale (BIS) renunță, printr-o mutare surprinzătoare, la platforma de plăți financiare mBridge, pentru a opri Rusia să fenteze măsurile restrictive ale Vestului și să nu ajute interesele Grupului BRICS.
Banca Reglementărilor Internaționale a lansat platforma financiară denumită mBridge în 2021, un proiect menit să revoluționeze plățile transfrontaliere, dezvoltat împreună cu China și alte țări. Dar acum, pe 31 octombrie 2024, șeful BIS, Agustin Carstens, a anunțat că organizația din Elveția, cu sediul la Basel, părăsește mBridge, potrivit The Economist.
Platforma pe care BIS a ajutat-o să se dezvolte este privită de președintele Rusiei, Vladimir Putin, ca un model pentru a crea un sistem BRICS Bridge care ar permite Rusiei să se sustragă sancțiunilor financiare impuse de America, ocolind dolarul și sistemul bancar al Americii.
„Suntem forțați să căutăm alternative”, a spus el la summitul BRICS de la Kazan, Rusia, pe 24 octombrie 2024. Pe lângă preocupările legate de mBridge, China este partenerul tehnologic principal în proiect, responsabil pentru codificarea și software-ul acestuia.
Aparenta dorință a lui Putin de a imita mBridge, poate cu asistența Chinei și a altora, a intensificat opoziția din partea unor oficiali occidentali care au fost mult timp frustrați de faptul că BIS, o organizație cu sediul în Elveția, la Basel, cunoscută sub numele de Banca centrală a băncilor centrale din lume, a fost implicată în proiect.
Carstens a insistat că „orice produse pe care le-am adunat nu ar trebui să fie un canal pentru a încălca sancțiunile” și a încercat să distanțeze mBridge de controverse: „mBridge nu a fost creat pentru a satisface nevoile BRICS”. Puțini, însă, au observat momentul retragerii BIS din proiect la o săptămână după summitul lui Putin.
O iterație timpurie a experimentului mBridge a avut loc în 2019, ca răspuns la presiunile competitive asupra rețelei bancare tradiționale, cauzate de creșterea criptomonedelor. Până acum, proiectul de a efectua plăți transfrontaliere mai rapide și mai ieftine a fost dezvoltat în comun de „Innovation Hub” al BIS cu băncile centrale din China, Hong Kong, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Thailanda.
Arabia Saudită s-a alăturat platformei în iunie, când se spunea că mBridge a ajuns la statutul de „produs minim viabil” (MVP). Un oficial emirat a declarat săptămâna trecută că mBridge a decontat de atunci sute de tranzacții în valoare de miliarde de dolari și că volumul tranzacțiilor din Emiratele Arabe Unite pe platformă a crescut cu mai mult de o treime în ultima lună.
Din punct de vedere tehnic, proiectul a avut un succes remarcabil. A reușit să reducă timpul de tranzacție de la zile la secunde și costul lor marginal la aproape zero. Carstens a susținut că mBridge „a avut atât de mult succes încât putem declara că am renunțat” la proiect și că BIS a părăsit platforma „nu pentru că a fost un eșec și nu din cauza unor considerente politice”.
La Beijing, oficialii BIS continuau să promoveze mBridge bancherilor la o conferință anuală găzduită de SWIFT, o rețea folosită de aproximativ 11.000 de bănci pentru plăți transfrontaliere.
Echipa mBridge spune că structura de guvernanță a proiectului, care oferă participanților egalitate de cuvânt, nu se va schimba și că platforma va continua să respecte standardele internaționale privind criminalitatea financiară și sancțiunile. Nu este încă clar dacă cei 31 de membri observatori ai proiectului, care includ băncile centrale occidentale, vor continua să aibă acces la informații despre platformă.
Cu toate acestea, este probabil ca platforma mBridge să fie acum „condusă complet de chinezi, cu și mai puțină transparență decât înainte”, spune Josh Lipsky de la Atlantic Council.
