Turul II al alegerilor prezidențiale - participare explozivă la urne

Comisia Electorală Centrală (CEC) a raportat o participare masivă la urne până la ora 16:00, în cadrul turului doi al alegerilor prezidențiale de astăzi, 3 noiembrie 2024. Peste 1.285.000 de alegători și-au exercitat dreptul de vot, ceea ce reprezintă o rată de participare de peste 43%. Comparativ cu turul I din 20 octombrie, când votaseră 1.143.000 de cetățeni (39,4%), prezența la vot este acum mai ridicată.

CEC remarcă un flux semnificativ de votanți în diaspora, unde au votat până la această oră peste 200.000 de persoane. La unele secții de votare din afara țării, afluxul este mare, iar autoritățile încurajează cetățenii să se îndrepte către secțiile apropiate cu suficiente buletine de vot. Situația la fiecare secție poate fi verificată în aplicația diaspora.cec.md.

Secțiile din Tokyo (Japonia) și Beijing (China) și-au încheiat activitatea, cu 84, respectiv 43 de alegători care au votat. Pe coasta de est a Statelor Unite, toate secțiile de votare s-au deschis fără probleme.

Pe parcursul zilei, autoritățile au gestionat 18 cazuri de corupere electorală, cu procese verbale în două cazuri de corupere pasivă. Inspectoratul General al Poliției a documentat un total de 126 de incidente, inclusiv:

– fotografierea buletinului de vot – 42 cazuri,
– deteriorarea buletinelor de vot – 2 cazuri,
– agitația electorală interzisă – 20 cazuri,
– afișaj electoral neautorizat – 6 cazuri,
– transportarea organizată a alegătorilor – 12 cazuri,
– prezența mai multor persoane în cabina de vot – 1 caz,
– alte incidente – peste 20 de cazuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#particpare #CEC #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.