A ascuns un act românesc falsificat într-o cutie de ciocolate. Moldoveanul spera să se angajeze peste hotare

31 Mai 2022, 15:14
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
31 Mai 2022, 15:14 // Actual //  MD Bani

Un moldovean a încercat să treacă frontiera cu un act de identitate românesc pe care l-a ascuns într-o cutie de ciocolate. Conaționalul a încercat să ascundă o carte de identitate românească eliberată pe numele său la controlul de frontieră. Incidentul s-a întâmplat astăzi, 31 mai, în prima parte a zilei.

Potrivit Poliției de frontieră, incidentul a avut loc la punctul de trecere a frontierei Leușeni, pentru autorizarea ieșirii din Republica Moldova.

„La linia de control s-a apropiat un microbuz cu destinația Italia. Printre pasageri se afla și un tânăr de 21 de ani, domiciliat în raionul Rezina. Conform analizei de risc polițiștii de frontieră au dispus efectuarea unui control suplimentar asupra persoanei și bagajelor acesteia. În rezultat, printre lucrurile personale, în valiză se afla o cutie de ciocolate, unde era ascunsă o carte de identitate românească eliberată pe numele său, ce prezenta semne rezonabile de falsificare.” se arată într-un comunicat de presă.

În urma audierilor, moldoveanul a recunoscut că și-a perfectat actul prin intermediari contra sumei de 250 de euro. De asemenea, a declarat că spera să se angajeze mai ușor în străinătate.

Cartea de identitate a fost transmisă către laboratorul criminalistic al IGPF pentru stabilirea legalității acesteia și încadrarea juridică a faptei.
Cercetările vor continua pentru elucidarea circumstanțelor și identificarea tuturor persoanelor implicate pentru a fi atrase la răspundere corespunzătoare.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.