A eșuat licitația de construcție a centralelor de cogenerare de la Termoelectrica. Se anunță un alt concurs

Procedura de licitație pentru construcția unor noi centrale de cogenerare de înaltă eficiență în cadrul Termoelectrica S.A. va fi reluată, anunțând astfel directorul Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE), Ruslan Surugiu, în cadrul unei conferințe de presă desfășurată pe 25 ianuarie. Repetarea licitației vine în urma neconformităților constatate în ofertele celor două companii participante.

Pentru a atrage un număr mai mare de companii internaționale cu capacități și tehnologii moderne, se vor întreprinde acțiuni de promovare, incluzând invitații extinse pentru potențiali ofertanți, ședințe de informare și vizite de documentare la fața locului. Astfel, se dorește asigurarea unei competiții sporite și a unei investiții de calitate, având în vedere impactul proiectului asupra securității energetice a țării.

Directorul UCIPE a subliniat importanța adoptării unor tehnologii moderne și a surselor interne de producere și diversificare a energiei pentru a răspunde nevoilor și obiectivelor sectoriale. Repetarea licitației este menită să minimizeze riscurile și să ofere oportunitatea de a selecta cele mai bune oferte cu potențial înalt.

Decizia de a relua licitația a fost luată în urma unei proceduri complexe de evaluare, cu participarea unui consultant internațional, iar coordonarea cu Banca Mondială a fost realizată în concordanță cu raportul de evaluare și decizia de respingere a ambelor oferte.

Surugiu a evidențiat că licitația anterioară a fost influențată de criza regională generată de invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce a determinat ezitarea unor companii cu potențial de a oferi oferte în Republica Moldova. Totuși, în prezent, se manifestă o încredere crescută din partea investitorilor în Republica Moldova și în potențialul său investițional.

Licitația face parte a Proiectului de Îmbunătățire a Eficienței Sistemului de Alimentare Centralizată cu Energie Termică din Chișinău (PIESACET-2), iar valoarea estimată a pachetului investițional este de aproximativ 81 de milioane de euro.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.