Rusia vinde automobile second hand importate din Japonia. Industria auto internă - la pământ

În condiţiile în care industria auto internă a Rusiei este afectată sever de sancţiunile occidentale, vânzările de maşini second hand înregistrează creşteri iar vehiculele din Japonia reprezintă mai mult de trei sferturi din importuri, arată datele analizate de Reuters.

Vânzările de maşini noi produse în Rusia au scăzut semnificativ de la invadarea Ucrainei de către trupele ruseşti, în 24 februarie, sancţiunile limitând accesul la componente, iar mulţi producători auto străini şi-au suspendat operaţiunile în Rusia.

Retragerea lor, alături de aprecierea rublei, au majorat cererea pentru maşini second hand din Asia, problemele logistice provocând parţial creşterea de 10% a preţurilor în septembrie, faţă de începutul anului, arată cifrele publicate de Banca Centrală a Rusiei.

Importurile, care reprezentau aproape o cincime din piaţă în funcţie de volum şi jumătate în funcţie de venituri, nu s-au redresat încă complet.

Importurile de maşini noi au scăzut sub nivelul din februarie în august, arată datele agenţiei ruse Autostat, dar importurile de maşini second hand au crescut cu peste 50%, de la 11.055 la 23.117 unităţi.

Majoritatea maşinilor – 76% noi au fost importate din Japonia, pe locul doi, la mare distanţă, fiind Belarus, cu o pondere de 5,3%.

Aproape 70% dintre cele 10.257 maşini noi importate în august au venit din China, în contextul extinderii comerţului bilateral între Moscova şi Beijing.

Datele vamale din portul rusesc Vladivostok arată că, în perioada ianuarie-august 2022, cumpărătorii individuali au importat peste 100.000 de maşini prin acest oraş, o creştere de aproape 50%.

Dar tendinţa se schimbă, cumpărătorii individuali majorându-şi ponderea în importurile de maşini noi la 23% în august, de la 2% în februarie, conform Autostat.

După începerea conflictului din Ucraina, Association of European Businesses (AEB), care reprezintă companiile auto prezente în Rusia, şi-a revizuit previziunile privind vânzările de maşini noi în 2022, estimând un declin de aproximativ 50%, de la un avans de 3,3%. În perioada ianuarie-septembrie 2022, vânzările de maşini noi au scăzut cu aproape 60%, la 506.661 unităţi.

#second hand #automobile #vanzari #Japonia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preşedintele turc Recepp Tayyip Erdogan reproşează duminică, 1 octombrie, faptul că Turcia şi-a ”respectat toate promisiunile”, spre deosebire de Uniunea Europeană, iar ”dacă UE intenţionează să pună capăt procesului aderării (Turciei), care există doar pe hârtie, n-are decât”.

”Turcia nu mai aşteaptă nimic de la Uniunea Europeană, care ne face să aşteptăm la poarta sa de peste 40 de ani”, a tunat şeful statului turc.

”Noi ne-am respectat toate promisiunile pe care le-am făcut UE, însă ei n-au respectat aproape niciuna de-a lor”, a denunţat Erdogan în sesiunea inaugurală a Parlamentului.

El a subliniat că ”nu va tolera nicio cerinţă nouă sau condiţii în procesul de aderare” a Turciei.

”Dacă nu dau înapoi în anumite nedreptăţi, ca impunerea de vize, pe care o folosesc ca pe o sancţiune latentă, dacă nu-şi corectează toate greşelile (…), atunci ei vor pierde integral dreptul de a-şi exprima aşteptări politice, economice sau militare din partea noastră”, a ameninţat el.

”Dacă UE intenţionează să pună capăt procesului aderării (Turciei), care există doar pe hârtie, va fi decizia lor”, a tunat el.

Puciul din 2016

Furia preşedintelui turc provine de la ultima hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a criticat săptămâna aceasta Turcia, căreia-i reproşează că a condamnat un bărbat din cauza apartenenţei la o organizaţie teroristă armată bazându-se pe simpla utilizare a aplicaţiei de mesagerie criptată ByLock.

ByLock este considerată de către Ankara un instrument de comunicare privilegiat al celor care se fac vinovaţi de puciul eşuat din 2016, soldat cu 250 de morţi, urmat de arestări masive şi epurări fără precedent în istoria modernă a Turciei.

Guvernul turc a atribuit puciul uşuat organizaţiei Fetö – acroninul folosit de Ankara pentru a desemna mişcarea predicatorului Fethullah Gülen, un fost aliat al lui Erdogan.

”Hotărârea CEDO este ultima picătură care umple paharul”, a denunţat Recepp Tayyip Erdogan.

”Membrii organizaţiei teroriste şi suţinătorii lor care sunt încurajaţi de această hotărâre nu trebuie să-şi facă speranţe zadarnice. Această hotărâre nu aduce nici alinare membrilor sceleraţi ai Fetö”, a subliniat el.
”Turcia nu va face niciun pas înapoi în lupta sa împotriva acestei bande de trădători. Ea nu va permite nicio întoarcere în trecut”, a subliniat Erdogan.