Rusia vinde automobile second hand importate din Japonia. Industria auto internă

În condiţiile în care industria auto internă a Rusiei este afectată sever de sancţiunile occidentale, vânzările de maşini second hand înregistrează creşteri iar vehiculele din Japonia reprezintă mai mult de trei sferturi din importuri, arată datele analizate de Reuters.

Vânzările de maşini noi produse în Rusia au scăzut semnificativ de la invadarea Ucrainei de către trupele ruseşti, în 24 februarie, sancţiunile limitând accesul la componente, iar mulţi producători auto străini şi-au suspendat operaţiunile în Rusia.

Retragerea lor, alături de aprecierea rublei, au majorat cererea pentru maşini second hand din Asia, problemele logistice provocând parţial creşterea de 10% a preţurilor în septembrie, faţă de începutul anului, arată cifrele publicate de Banca Centrală a Rusiei.

Importurile, care reprezentau aproape o cincime din piaţă în funcţie de volum şi jumătate în funcţie de venituri, nu s-au redresat încă complet.

Importurile de maşini noi au scăzut sub nivelul din februarie în august, arată datele agenţiei ruse Autostat, dar importurile de maşini second hand au crescut cu peste 50%, de la 11.055 la 23.117 unităţi.

Majoritatea maşinilor – 76% noi au fost importate din Japonia, pe locul doi, la mare distanţă, fiind Belarus, cu o pondere de 5,3%.

Aproape 70% dintre cele 10.257 maşini noi importate în august au venit din China, în contextul extinderii comerţului bilateral între Moscova şi Beijing.

Datele vamale din portul rusesc Vladivostok arată că, în perioada ianuarie-august 2022, cumpărătorii individuali au importat peste 100.000 de maşini prin acest oraş, o creştere de aproape 50%.

Dar tendinţa se schimbă, cumpărătorii individuali majorându-şi ponderea în importurile de maşini noi la 23% în august, de la 2% în februarie, conform Autostat.

După începerea conflictului din Ucraina, Association of European Businesses (AEB), care reprezintă companiile auto prezente în Rusia, şi-a revizuit previziunile privind vânzările de maşini noi în 2022, estimând un declin de aproximativ 50%, de la un avans de 3,3%. În perioada ianuarie-septembrie 2022, vânzările de maşini noi au scăzut cu aproape 60%, la 506.661 unităţi.

#second hand #automobile #vanzari #Japonia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.